Starea de fapt a MERITOCRAȚIEI. (1).

7

Suntem martorii unor evenimente în plină desfășurare și, cred eu, este nevoie de o clarificare a situației, în contextul în care avem dovada că toate sistemle politice, sociale, economice și religioase sunt nevoite să-și declare falimentul, cu voie sau fără voie. Ele au fost dintotdeauna falimentare, dar acum acest fapt a devenit evident pentru oricine. Este absolută nevoie de o TRANSFORMARE structurală a modului de funcționare al lumii, iar MERITOCRAȚIA oferă această soluție INEVITABILĂ. Asta nu înseamnă că sistemul va ceda de bună voie, dar în clipa în care oamenii se vor trezi într-un număr semnificativ, nu vor mai avea încotro.

Cu voia dv. voi scrie câteva articole în care îmi voi prezenta părerea asupra situației în care se află meritocrația, deoarece nu putem construi, fără să știm cum stăm cu terenul, materialele, antrepenorii, mâna de lucru și investitorii.
Adevărul nu poate fi virusat. Problema reală a MM nu este atacul ”virușilor”, deoarece acest principiu natural este imun, este consfințit de REALITATE, de modul în care funcționează Universul, de faptul că în absența acestui principiu, niciodată n-am fi ajuns oameni (aici mai este de ”lucrat”), nici Universul nu s-ar mai fi manifestat în lipsa evoluției, a creșterii continue, iar  această creștere este esențial meritocrată. Cum spuneam, cei TREJI, sunt imuni la infiltrați, la viruși, ei se văd de la o poștă. Problema reală a MM este faptul , că trebuie să ne luptăm cu mentalități adânc înrădăcinate în inconștientul colectiv. Văd oameni care empatizează cu ideile noastre, dar care gândesc încă în vechile tipare. Până acum străbunii noștri, părinții noștri, noi, am trăit cu toții sub opresiunea sistemelor socio-politice, economice și religioase profund corupte. Toate sistemele acestea au fost și sunt construite pe criterii egoiste, de fraudă, lăcomie, corupție, ceea ce generază violență, conflicte, exploatare și multă, mult prea multă suferință. Astfel, am ajuns să considerăm corupția, trădarea, exploatarea, războaiele, violența în general, normalități ale vieții societății umane(?!), în ciuda idealurilor înalte clamate în literatură, artă, filosofie și religii. Toate vicisitudinile lumii noastre ne-au intrat în sânge, am devenit insensibili (nesimțiți) la suferințele semenilor noștri, iar ”aproapele” nostru ne este, în cel mai fericit caz…indiferent. Când oamenilor li se vorbește despre un principiu bazat pe merit, cinste, corectitudine, profesionalism, competență, valoare, principiu ce poate fi implementat în viața societății noastre, pur și simplu aceștia nu pot accepta așa ceva, este ceva de care n-au avut niciodată parte, ceva care este de neînțeles de către mințile lor condiționate de sistemele corupte. Ei pot înțelege corupția, face parte din viața lor, dar dreptatea, corectitudinea, meritul, valoarea, este de neimaginat. O asemenea lume este disfuncțională și pe măsură ce aceste realități inaceptabile continuă să se manifeste, lumea, noi, degenerăm tot mai mult, pur și simplu ne autodistrugem.
În acest context apariția d-lui Laurențiu Primo, care încearcă să adapteze acest principiu natural de manifestare al Universului, la realitățile societății umane, este binevenit, este exact de ceea ce avem mai multă nevoie cu toții. Acest principiu a fost enunțat încă de acum cca. 3000 de ani de Confucius, dar nu a putut fi promovat din cauză că omenirea, în egoismul ei exacerbat, nu l-a putut accepta. Acum, ne-a cam ajuns cuțitul la os, iar necesitatea TRANSFORMĂRII structurale a societății omenești pe criterile normalității, este obligatorie, dacă nu vrem să ne autoanihilăm ca specie.
În viitorul articol voi scrie despre categoriile de oameni care nu acceptă meritocrația și de ce.

P.S. Vă rog, nu mă credeți pe cuvânt, cerecetați dv. inșivă, VEDEȚI dacă este așa sau nu. Dacă veți spune că este așa, să fie urmarea unei îndoieli, pe care numai mintea și INIMA dv. o poate clarifica cu adevărat, iar dacă veți spune nu, să aveți o argumentație solidă.

Reclame
Acest articol a fost publicat în Meritocraţia și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Starea de fapt a MERITOCRAȚIEI. (1).

  1. constantin zice:

    Conceptul il pot intelege foarte bine cei ce au facut sport, mai ales cei ce au performat.

    • calinakimu zice:

      Este un concept de cel mai elementar bun simț, însăși Universul îl aplică. Oamenii , conduși de egoism, nu-l pot accepta, deoarece este corect, echitabil, nediscriminator.

  2. E clar că s-a ajuns la un moment hotărâtor. Trebuie să se instaureze meritocraţia.

    Degenerare este într-adevăr singurul cuvânt care poate cuprinde atât viclenia animalică a unor personaje, cât şi pasivitatea, naivitatea – de fapt buna-credinţă a celor care nu pot să înţeleagă cât de adânc şi ramificat e culoarul săpat de primii, cu ieşire direct la pârghiile puterii.

    Am un an de când locuiesc la ţară. Încet-încet, imaginea idilică despre viaţa la ţară s-a degradat, asemenea unei acuarele care a curs. Am aflat că aici se învaţă una dintre lecţiile supravieţuirii: oamenii învaţă de mici cum să îşi domine aproapele. De la şfichiuiri gratuite în cel mai simplu dialog, la răsplătirea unui bine cu rău, imediat chiar, ca o lecţie: altă-dată, să nu mai faci bine. Gura satului – ştiu de mici că este un instrument lesne de folosit pentru a lovi, iar dacă intră în gura satului, tot de mici învaţă să răstoarne în avantaj popularitatea de scurtă durată. Recunosc în personajele vinovate de situaţia creată în ţară atitudini de mai sus, de care mă lovesc zilnic. Şi mă întreb: pentru a învinge gândirea unui ţăran care are viclenia în sânge, iar a domina este un reflex, cum trebuie gândit?

    • calinakimu zice:

      Păi să vedem…Eu am mai bine de 25 de ani de ”țară” și mă simt cu adevărat acasă, chiar dacă sunt născut în București și am toate rudele acolo. Desigur, am asistat la fapte abominabile, la cruzimi tratate cu lejeritate, la bârfe grobiene, la meschinării grețoase…Toate au însă explicații ce țin de trecutul acestui popor aflat la granița supraviețuirii. Toate sistemele politice, economice și religioase au exploatat, au jefuit, au violentat, dar dintre toți cei care au suferit, țăranul a fost cel mai discriminat și este în continuare. Nu știu dacă relația mea cu țara este relevantă ?! Probabil că nu…Moldovenii sunt extrem de permisivi, de răbdători, dar pe neașteptate pot trece brusc la violență. Te îngăduie până te omoară. Am venit la țară la câțiva ani după lovitira de stat și cei de aici au bănuit(mai era cineva prin zonă), că am fost terorist la revoluție, unde am omorât oameni și apoi am venit aici să mi se piardă urma. Asta mi-a dat o poziție foarte respectabilă(criminali sunt respectați), iar eu nu i-am contrazis când mi-au spus ce se ”vorbește” despre mine în sat. Apoi am fost primul cu apă în casă, iar ceilalți s-au luat după mine. Le fac petiții la primărie sau le spun cum să-și ceară drepturile, îi ajut la muncă, empatizez cu ei și sunt respectat de toată lumea. Iarna sunt Moș Crăciun la copiii lor, îi duc cu mașina când am drum, mă rog, sunt respectat și îi respect. Vorbesc foarte mult cu ei și sunt ascultat, mă consultă când au vreo problemă. Când am avut eu o problemă la mașină și am dus-o în service, m-am pomenit cu cineva din sat la poartă, care mi-a adus o mașină cu care să merg până îmi rezolv problema. Chiar m-a impresionat.
      Acum , despre meritocrație. Voi scrie câteva articole pe acestă temă, dar până când acest principiu va găsi loc în mințile și inimile oamenilor, într-un număr semnificativ, mai este destul…Nu avem însă de ales, când am ales, am ales dintre mai multe rele. Asta este oferta de care sunt oamenii capabili, așa încât va trebui să aplicăm principiul de creștere al Universului.
      Văd că ești ușor(?!) dezamăgită. Nu te amăgi, pentru a nu fi dezamăgită. Totul este perfect, deoarece nu poate fi altfel de cum este. în asta constă perfecțiunea, nu în idealuri sau desăvârșiri. Oamenii trebuie luați așa cum sunt. Nu trebuie să te faci înțelesă, mai întâi trebuie să-i înțelegi tu pe ei și apoi vei ști să relaționezi cu ei. Nu trebuie să ”învingi”, să lupți cu mintea celuilalt, este nevoie să-l faci să-i vibreze ceva, ceva din lăuntrul său. De multe ori mă uit la ei ca la niște copii mari și totuși prost crescuți. Nici nu mă pot supăra cu adevărat pe ei, când mai fac câte o nefăcută. Oricum, centrul de greutate al satului se învârte în jurul crâșmei. Când pleacă de acolo se petrec tot felul de nebunii. Din fericire eu am casa cu grădina , livada și ogorul fără vecini, mă învecinez doar cu fâneața. Și încă un avantaj, țăranii ”mei” nu sunt prea pervertiți, sint ignoranți, dar vicleniile lor sunt de tot râsul.

      • Da, sunt dezamăgită, am încercat şi eu să îi înţeleg şi să îi ajut. O sa postez răspunsul în alt capitol.

        Trăind între două lumi, locuind la ţară şi muncind la oraş, imaginile mi se suprapun. Văd astfel asemănări între sat, viaţa politică şi evenimente. Presa este gura satului, de care unii se feresc, alţii se folosesc. Ţăranul fără scrupule domină. Cei care au acţionat pe principiul bunei credinţe au avut numai de pierdut. Pentru a intra în normalitate, altfel decât printr-o revoluţie cu victime, trebuie gândit altfel, mai ţărăneşte, fără fineţuri.

      • calinakimu zice:

        Trebuie gândit cu…INIMA, trebuie COMPASIONAT, iar o asemenea atitudine vine din lăuntrul nostru, atunci când CONȘTIENTIZĂM TREALITATEA.
        Spui că ești într-un ”șpagat” înte țară și oraș. Asta nu prea funcționează pe termen lung.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s