SE OBIȘNUIEȘTE… la sfârșit de an.

1

Se obișnuiește ca la sfârșit de an să se facă bilanțuri personale, recenzii privitoare la anul ce a trecut. Asta se petrece când trăim en gross, neatenți, superficial, la întâmplare, în trecut…Asta se petrece cu imensa majoritate a oamenilor. Nu cred în asemenea evaluări, dar voi încerca să mă folosesc de acest obicei,  de această ”slăbiciune omenească”, ca să-mi reafirm punctul de vedere.

Nu știu dacă în acest an, ca de altfel și în cei trecuți, m-am putut face înțeles în mod corect în articolele publicate  și o spun fără nici un reproș, este o constatare. Desigur, există posibilitatea ca totuși  acest fapt să se fi petrecut(?!). Dar cu siguranță am observat, că nimeni nu dorește cu adevărat să-i fie deranjat confortul psihologic, acea protecție iluzorie care îi dă sentimentul siguranței ”cunoscutului”, o siguranță la fel de imaginară. Nimeni nu dorește să  fie ATENT, profund conștient, să iasă din cercul vicios al superficialității cu care se regăsește în ”turmă”. Este o constatare evidentă.

A percepe realitatea cu o minte liberă de toate aceste condiționări, este nevoie ca mai întâi mintea să refuze autoritatea celuilalt, să refuze protecția asigurată de grupul la care aderă, fie el politic, economic sau religios, să refuze orice formă de înregimentare. Adică, refuză status quo-ul, dolcele far niente, temerile imaginare, anchiloza protectoare, autoritatea ”specialiștilor”, tradițile, credințele, cutumele educației, care  îl fac să fie ceea ce este acum : SCLAV.

Discut cu prieteni, rude, cunoscuți și observ că puțini sunt dispuși să înfrunte REALITATEA, să înfrunte ceea ce este, să pătrundă înțelesul profund al acestei realități, să înțeleagă cauzele. Faptul că ai ÎNȚELES cauzele generează o atitudine compasională. Oamenii ”aleg”, își aleg circumstanțele convenabile devenind buni slalomiști, evitând calea ”dreaptă”, singura cale adevărată. Mi s-a spus că aș fi pesimist, atunci când afirm faptul elementar, acela că nu te poți preface la infinit să nu vezi CEEA CE ESTE, ”bun/rău”, acestea fiind aprecieri subiective. Nu te ”lasă” compasiunea să te faci că nu vezi.

Aud, tot mai des pe măsură ce lumea noastră devine tot mai violentă, că ar apare ,  că s-ar face tot mai simțite premizele unei schimbări benefice(?!). Argumentația este extrem de subțire și se bazează mai mult pe fapte interpretabile, pe dorințe. 

Degeaba faceți că nu vedeți cruzimea, violența lumii în care trăim, o violență ce zace în fiecare, ce trebuie doar stârnită. Degeaba faceți că nu vă vedeți confuzia, propria  suferință și suferința celorlalți, durerea, nefericirea  comună pe care încercați s-o tot evitați găsind explicații și vinovați aiurea, sau fugind de ea adăpostidu-vă într-o formă sau alta de evadare : sex, jocuri de noroc, cult religios, ocultism, acumulare de bogății, putere, glorie ș.a.m.d. Puteți fugi la nesfărșit, dar de ceea ce sunteți, de umbra voastră nu puteți fugi. Mai devreme sau mai târziu veți fi obligați să vă vedeți AȘA CUM SUNTEȚI, iar ceea ce veți vedea nu are cum să vă placă, acesta fiind un motiv în plus de evadare . Auto-sugestia, sugestia în general, este pozitivă atunci când are o bază reală.

Nimeni nu poate scăpa de ceea ce este, de ceea ce există, iar în lumea noastră cel mai mare pericol existent este… omul.

Repet ceea ce am tot susținut în cele cca. 500 de articole publicate până acum pe acest blog : CONȘTIENTIZAREA REALITĂȚII cu o minte despovărată de TOATE influențele, condiționările, prejudecățile educației primite, sau ale procesării acestora (ale auto-educației), reprezintă unica cale de TREZIRE la REALITATE, o realitate inimaginabilă minții actuale, o realitate cu adevărat SACRĂ. Rațiunea, creierul nostru, gândurile noastre, oricăt ar fi ele de cuprinzătoare, oricăt ar fi ele pline de cunoaștere, sunt materiale, rămân limitate, nu pot cuprinde nemărginirea, nu au acces la sacru, la adevăr. Ne imaginăm că prin vreo religie, filosofie sau știință vom putea să ne depășim condiția limitată a minții noastre ?! Este utopică o asemenea pretenție.

O minte care iși conștientizează limitele are o singură calitate : ATENȚIA ! O asemenea minte devine TĂCUTĂ, deoarece renunțând la cunoașterea acumulată îi rămâne doar TĂCEREA vie, atentă, vigilentă și în această tăcere avem acces la SACRU, avem revelația necuprinsului, nemărginirii, îndumnezeirii, nu contează numele dat simbolului. Aceasta este adevărata stare meditativă, când energia nu o mai risipiți cu fleacurile de fiecare zi, când întreaga energie se focalizează în procesul atenției.

Cum credem noi că aceiași minte care a generat lumea noastră dezechilibrată, confuză, coruptă, violentă, egotică, meschină, poate descoperi sacrul ? Fiecare biserică  a inventat câte un D-zeu și ne spun să-l găsim în noi ?! Care ”noi”?! Cei ce suntem acum?! În ce să-l căutăm… în confuzie, în ego, în temerile, dorințele, grijile noastre de fiecare clipă?! Bisericile ne spun să ne îmbunătățim, să ne controlăm firea, s-o dominăm, să ne purificăm. Cine pe cine purifică?! O parte a minții noastre va lupta cu cealaltă parte. Este un război fraticid, schizofrenic. O parte a minții noastre vrea să controleze o altă parte a aceleiași minți. Este absurd.

Culmea este, că astăzi o  minte liberă este considerată o utopie. De ce?! Deoarece de mii de ani am fost condiționați să credem că trebuie să controlăm totul și că singurul, că întregul control asupra  ființei și al lumii trebuie să-l aibă rațiunea, creierul. A renunța la tot ceea ce credem că suntem, la toate atașamentele, identificările noastre (țară, rasă, cultură, tradiții, nume, faimă, familie, meserie…) este echivalent cu a ne arunca în gol.

DA! Când nu veți mai putea suporta minciuna, ipocrizia, violența, nedreptatea, anormalitatea, suferința în care  fiecare se zbate, nu vă va mai rămâne decât să vă aruncați în gol(?!). Dar acest presupus gol este considerat astfel deoarece ne-am alcătuit un zid protector, izolaționist, zid care ne interzice accesul la normalitate, la relații, la iubire, la adevăr. Presupusul gol de care acum ne este teamă, este cel mai consistent aspect al Existenței, este însăși Existența, este REALITATEA de care ne-am izolat preferând iluzia, visele, speranța, irealitatea. Iar consecința acestei izolări este  suferința, confuzia, violența în care ne zbatem. Acesta este cercul vicios pe care nu îndrăznim să-l rupem.

Nu am ce concluziona, deoarece nimic nu este de concluzionat, când totul este curgere…

Și cum se obișnuiește, ca la sfârșit de an calendaristic să ne facem unii altora urări, vă doresc… ”suferință” intensă… acea suferință din care nu mai este loc de evadat, de evitat, de păcălit. Acea suferință a maturizării, a creșterii, a trezirii, suferință din care se naște compasiunea.

Atunci, veți VEDEA că suferința era aceea provocată de ”drobul de sare”, era o suferință care nu trebuia evitată, analizată, cercetată sau aprofundată. Pur și simplu existența ei era întreținută de ego, de inconștiență. Atenție însă, faptul că acum nu vreți s-o vedeți, că vă agățați de ceea ce vă place, nu înseamnă că sunteți CONȘTIENȚI.

Acestea se petrec nu fiindcă le susțin eu. Vă rog să nu mă credeți pur și simplu pe cuvânt, este nevoie să  cerecetați dv. înșivă. Nu doresc să vă conving să urmați vreo cale anume, vreo credință anume, nu fac propagandă pentru nici o filosofie, ideologie, sau sistem. Vă invit să acționați inteligent, de fapt să nu acționați, să vă relaxați, să fiți sensibili, iubitori, să lăsați pur și simplu să se petreacă miracolul, iar dv. fiți martorii tăcuți ai acestui miracol de neimaginat : EXISTENȚA !

Atunci veți fi ACȚIUNE, nu doar veți REacționa conform condiționărilor dv.

Trezie vie !!!

Cu dragoste…

 

N.B.

Am vorbit zilele trecute cu cineva apropiat, care a descoperit de curând lumea de dincolo de ”lucruri”, dar a rămas încă cu credința în gândirea pragmatică în ”puterea” creierului, care îmi relata plin de entuziasm, că oameni de știință finanțați de cercuri de ”interese” cercetează modalități prin care pot fi exploatate stările benefice căpătate de practicanții(?!) meditației, de yoghini, de sanyasini…Oamenii de știință pleacă înarmați cu metodele specifice cercetării științifice, o aparatură care poate măsura undele produse de creierul aflat în diferite stări și mai nou  de cele produse în starea de relaxare totală. De aici, zic ei, până la construire unui generator de asemenea unde, până la găsirea unei ”tehnici” de …iluminare nu mai este decât un pas, cu toate că nu iluminarea se caută, cât se caută exploatarea capacităților căpătate în urma pătrunderi dincolo de bariera așa zis materială. Deci știința ”progresistă”, cea care acceptă incognoscibilul încă mai crede că se poate pătrunde imaterialul cu ajutorul materialului, încearcă să deslușească tainele incognoscibilului cu ajutorul cognoscibilului. Mai sunt oameni care mai cred că vom putea cunoaște starea atemporală aspațială, imaterială cu metode pur materiale, adică științifice (?!).

 ”A  face” este apanajul științei, este motorul ego-ului și este foarte  interesant de aflat ”tehnica”, emițătorul, aparatul, care ne va elibera de acest ego, condiție ”sine qua non” pentru găsirea stării non-mentale. În egală măsură aștept cu interes ”aparatul” care va genera undele specifice iubirii, ale compasiunii, prezența acestui catalizator, absolut obligatoriu, al …”iluminării”.

Din păcate, se pare că ”finanțatorii” lumii degenerate în care trăim caută noi și noi metode de menținere a degenerării, de manipulare, de stăpânire, de exploatare a celor mulți. Iar știința le alimentează iluzile  crezând că totul poate fi redus la ”stăpânirea” vibrației, ignorând faptul că incognoscibilul se află în TOTUL,  începând cu firul de nisip, că  nu poate fi controlat din ”afară”…că trebuie să FII una cu ACESTA pentru a te împăca cu…NEDEFINITUL.

Din fericire acest domeniu nu poate fi exploatat, sau manipulat. El poate fi cerecetat și experimentat doar de câtre cei cu INIMA CURATĂ. Știu, nu sună deloc academic, pragmatic, sau științific, dar este ADEVĂRAT!

P.S.

Să nu vă intrige faptul că nu vă urez…la mulți ani, cu bucurie, cu sănătate și împlinirea tuturor dorințelor…

Cred că mai întâi este nevoie să descoperim  dacă(?!)… TRĂIM cu adevărat anii mulți/puțini pe care-i avem, dacă(?!)… facem ceva pentru sănătatea și bucuria noastră, a întregului prin care ne manifestăm, iar în ceea ce privește împlinirea tuturor dorințelor…ar mai fi nevoie de câteva galaxii.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Multiversuri spirituale și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la SE OBIȘNUIEȘTE… la sfârșit de an.

  1. smaranda64 zice:

    „Cred că mai întâi este nevoie să descoperim dacă(?!)… TRĂIM cu adevărat anii”….
    Mi-a plăcut foarte mult ca dealtfel tot articolul. Deci nu-ți urez nimic decât să FII în continuare și până la capăt.
    Cu dragoste…

  2. LA MULŢI ANI, cu belşug de bucurii! Frumos articolul, interesant…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s