CÂMPUL CUANTIC ȘI CONȘTIINȚA. (6).

 

 

3

Mult timp s-a crezut că există patru forţe fundamentale în Univers, pe care fizică cuantică le numeşte « câmpuri de forţă » – electromagnetismul, interacţiunea slabă, interacţiunea forţe şi gravitaţia. De aproximativ 20 de ani, teoria acestor câmpuri cuantice s-a nuanţat, dând naştere altor teorii ale « câmpului unificat », potrivit cărora energia primordială se exprimă într-o succesiune de niveluri de existenţa din ce în ce mai concrete.

În antichitate se credea în « atomii sufletului », hinduşii erau convinşi că sediul conştiinţei se află la nivelul chakrelor, în secolul al XVII-lea, Descartes, celebrul filozof francez, localiza conştiinţa la nivelul glandei pineale (« al treilea ochi »), loc de întâlnire dintre suflet şi corp. Astăzi ştiinţă susţine că funcţionarea creierului generează conştiinţa. Câmpurile cuantice par să demonstreze că starea de conştiinţa este optim activată în fiinţă fiecăruia dintre noi (în microcosmosul pe care îl reprezentăm), în momentul în care este conectată la Macrocosmos.

La începutul secolului al XXI-lea, ştiinţa pare să descopere un adevăr pe care textele sacre ale Indiei antice, « Rig Veda » (« Cartea înţelepciunii »), în primul rând, îl formulă foarte simplu : « La început a fost dorinţa – prima sămânţa a spiritului. Înţelepţii, meditând în inima lor, au descoperit, în înţelepciunea lor, legătura dintre ceea ce este şi ceea ce încă nu este. « Câmpul cuantic » nu reprezintă altceva decât o altă denumire pentru « câmpul conştiinţei pure », adică al potenţialităţii, fiind influenţat de intenţie şi de dorinţă. O floare, un pom, un curcubeu, un fir de iarbă, reduse la componentele lor esenţiale, sunt energie şi informaţie. Diferenţa vine din conţinutul informaţional al corpului respectiv. Fiecare dintre noi se manifestă ca un freamăt, o undă, o fluctuaţie, o convergenţă într-un câmp cuantic imens, care este Universul, şi avem puterea de a provoca materializarea gândurilor pe care le emitem. O singură celulă a organismului generează în jur de şase miliarde de miliarde de acţiuni pe secundă, corelate cu ceea ce fac celelalte celule.

Conştiinţa umană poate să deschidă căi mult mai profunde ale gândirii, ale realităţii, printr-o mai bună introspecţie, care nu poate face abstracţie de « câmpurile cuantice unificate », la care ne putem conecta numai prin meditaţie. Este un fapt demonstrat ştiinţific, dar, probabil, va mai trece timp până să acceptăm această altă realitate, până să facem « saltul cuantic » necesar.

Platon a afirmat că simţurile fizice îngreunează percepţia noastră asupra Universului. Întruparea face ca percepţiile să fie distorsionate, inexacte, iluzorii. Acel tărâm care există dincolo de materie, dincolo de vizibil nu poate fi evidenţiat cu cele cinci simţuri. Aristotel, discipolul lui Platon, susţinea, din contră, că nu există lume în afara simţurilor noastre. Ştiinţa, pe de-o parte, a extins percepţia dincolo de simţuri cu ajutorul aparatelor inventate, dar, pe de altă parte, încă împărtăşeşte ideile filosofice ale lui Aristotel, legate de existenţă. Însă, o dată cu apariţia fizicii cuantice, ideile lui Platon sunt susţinute tot mai pregnant.

Teoria cuantică dezvăluie existenţa unui câmp energetic cosmic universal, în care toate elementele sunt corelate la nivel subatomic, cuantic. Aceste idei fac ştiinţa să se apropie de concepţiile filosofice legate de existenţă, îndeosebi ale Orientului, cât şi de cele religioase ale Occidentului. Astfel, se poate spune că, prin fizica cuantică, ştiinţă îşi uneşte principiile cu cele ale spiritualităţii. Cu această ocazie, se conturează şi posibilitatea de a demonstra ştiinţific puterea extraordinară a minţii.

Teoria care a reuşit să atingă adevărul a apărut acum trei decenii, sub denumirea de Teoria superstringurilor. Această teorie poate explică însă cele patru forţe fundamentale prin reducerea particulelor elementare la vibraţii ale unor corzi submicroscopice denumite stringuri.

Teoria cuantică are la baza câteva idei esenţiale. Toate sistemele materiale au o caracteristică principală, dualitatea undă-particula. Ceea ce se consideră a fi particule, materie, în final sunt unde care respectă legile electromagnetismului şi nu ale mecanicii. Deci, acţiunile din fizică pot fi măsurate. Cele mai mici unităţi energetice sunt cuantele. Atomii pot face salturi direct de la o stare la alta, emitând cantităţi cuantice de energie luminoasă. În interacţiunea lor, particulele par a fi conectate prin legături invizibile la un întreg.

Va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Multiversuri spirituale și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s