“SEXUALITATE / IUBIRE”. (2).

4
Iubirea este un fenomen extrem de controversat. Fiecare spune că iubeşte, fie că este vorba de mame, de fii, se soţi, fraţi, surori, prieteni/e, rude…Dar în mod “ciudat” în viaţa de zi su zi, acest fapt nu prea se vede(?!). Dacă ar fi aşa ar trebui să fie raiul de pe Pământ, dar nu este aşa. Nu cred că dacă soţul cu soţia nu se iubesc, aceştia îşi pot iubi cu adevărat copiii…doar copiii sunt reflexile părinţilor?!
În mod ipocrit se afirmă că există pretutindeni iubire, dar de fapt este o iluzie, nu există iubire şi în lipsa acesteia nu poate exista pace pe Pământ, nici echitate, cinste, dreptate…Cum să existe iubire când sexul nu este acceptat fără reserve?! Poate crede cineva că această formidabilă energie sexuală nu aparţine Divinităţii, Existenţei, că ea apartine diavolului, sau că acesta o “manipulează”?!
Datorită acestei energii primare există viaţă, este o forţă pe cât de extraordinară, pe atat de naturală. Acceptarea sexului este pe lângă o mare bucurie şi un act sacru. Trebuie pătruns în el cu respectul cuvenit, cu gingăşie, cu tandreţe, nu are nimic urât şi cu atât mai puţin…”păcătos”.
Când un bărbat şi o femeie se apropie unul de celălalt se întâlnesc două temple purtătoare a energiilor Sacre, iar actul în sine devine un omagiu închinat Existenţei, adus Divinităţii. Nu este nici o exagerare, dar poate părea astfel din cauza modului total inadecvat în care a fost tratat de biserica.
Extazul orgasmic este momentul în care mintea NU mai există, este, păstrând proportile, un moment de iluminare, când în tăcerea de câteva clipe a minţii se revarsă fericirea Divină, iar aceste clipe pot fi prelungite. Acest moment este cu adevărat un miracol de extaz pur în care gândurile dispar. Sacralitatea acceptată a sexului, este primul pas făcut în spre iubirea adevărată, este ca şi cum ai accepta Divinitatea. Astfel devi liber de sex, acesta nu mai reprezintă o tensiune, o neliniste, o “povară” ce trebuie eliberată, un ”păcat”. Sexul poate deveni miracolul alchimic ce transformă plumbul în aur.
Ce oare împiedică energia sexuală să devină iubire?! Bineânţeles că este vorba de acelaşi ego ce şi-a găsit sălaş în omenire. Acest ego va fi evidenţiat de unii în căutarea puterii dominatoare, pentru dobândirea de bogaţii materiale aici pe Pământ, alţii vor renunţa la lumea materială, dar nu la ego, la lăcomia acestuia, căutând eliberarea de păcate şi mântuirea în biserici, căutând să “cucerească” Împărăţia Cerurilor, Paradisul, Nirvana…
Cand apare ego-ul, eu-l persoanei îl acceptă şi din acea clipă nu mai poate exista apropiere reală între oameni, iubire. Din acea clipă EU m-am separate de lume şi asta se petrece cu fiecare om. Astfel trăim fiecare într-o izolare absoluta, iar iubirea, care este integratoare, unificatoare, armonizatoare, nu mai poate fi cunoscută. Ce folos că iubirea în sine este extatică, este energia vieţii, dacă o refuzăm ?! Nici măcar nu dorim s-o vedem şi nici nu o putem vedea de “zidurile” groase ale ego-ului cu care ne-am  înconjurat eu-l.
Astfel…ratăm Divinitatea, deoarece iubirea este primul pas, iar D-zeu, Divinitatea, Existenţa, este ultimul pas, iar începutul este clipa în care mă dizolv în sexualitare cu celălat/a, când ne contopim, când suntem UNUL.
În realitate nu poate există iubirea “iubire”, cât timp există “eu” şi “tu” şi dacă nu există iubire nu există nici D-zeu. Şi la fel de adevărat este că iubirea niciodată nu va fi realizată prin “cuvinte”. Ea doar …ESTE !
Biserica a încercat să ignore sexul, să-l considere josnic, un păcat, motiv pentru care în timpul “posturilor” sexul este interzis. De fapt reprezentanţilor bisericii le este FRICĂ de sex, de faptul că “atracţia” sa, puterea sa, este mai mare decât capacitatea acestora de a rezista. De frica sexului…fugim de el. Este aberant…să fugi de tine(?!).
Acestă atitudine a dus la apariţia bolilor mintale, a tulburărilor sexuale şi acestea nu sunt puţine. O falsă pudoare, de o desăvârşită ipocrizie, a isterizat mulţi oameni. Şi ce vedem?! Vedem cum această ipocrizie se întoarce împotriva noastră devenind OBSESIE. Poezia, literatura, pictura, sculptura, cântecele…toate se învârt în jurul sexului. Revistele, ziarele sunt pline de erotism, cu poze de oameni goi în poziţii erotice. Posturile tv. sint excedate de emisiuni cu tentă sexuală şi de programe porno. Cu siguranţă că se vorbeşte mai mult de sex…decât de D-zeu, oamenii fiind plini de sexualitate prost înţeleasă, care nu de puţine ori degeneraeaza în perversiuni.
Fără să-l înţelegem, sexul nu va putea fi transcens, sublimat şi nici nu vom putea scapă de “obsesia” acestuia.
Abstinenţa, celibatul, sunt atitudini nevrotice, perverse. Când îţi anihilezi energiile înnăscute, acestea vor inrupe impredictibil, necontrolat, ca un vulcan. Cum să fi liniştit, când în interior mocneşte un vulcan?!
Din fericire această energie este benefică, dar noi o folosim din ignoranţă…GREŞIT. Energia nucleară poate fi folosită ca armă de distrugere, sau pentru a produce lumină.
Cum putem înţelege sexul, atâta timp cât ne este ruşine să vorbim în public deschis despre el ?!
Va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Religie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s