“RELIGIOZITATEA”.   (15).

3

Am scris multe articole despre meditaţie. Revin asupra acestui subiect datorită faptului că starea religioasă este în mod fundamental meditativă. Cu alte cuvinte înseamnă să fi armonic, adică individual să se afle în armonie atât cu exteriorul cât şi cu interiorul.

Acum nu există acestă armonie, acum există DOAR conflict între mine şi mine, între noi şi ceilalţi.. Am devenit fragmentaţi, suntem contradictorii în noi şi în afara noastră, suntem duali…şi astfel ne izolăm  voit sau inconştient de UNITATE.

Este un paradox. Suntem produsul unităţii, funcţionăm datorită acesteia, dar refuzăm s-o acceptăm. Suntem divizaţi în noi şi în afara noastră generând haos. Un om religios este armonic, dintr-o bucată, integrat în UNITATEA cu care empatizează, cu care rezonează.

Noi acum suntem confuzi, într-un permanent conflict cu noi înşine, cu sentimentele, emoţile, scopurile, idealurile, speranţele, cu trecutul nostru. Cum să funcţionăm normal în aceste condiţii? Şi culmea este că “pretindem” fericirea?! Culmea obrăzniciei…Care fericire?! A războiului din noi şi dintre noi şi ceilalţi?!

FERICIREA ESTE O CONSECINŢĂ A ARMONIEI !!!

Acum suntem cioburi, nebuni, confuzi, competitionali, evaluăm, judecăm, clasificăm, discriminăm, furăm, minţim, chiar ucidem…şi pretindem să fim fericiţi, să ne fie bine(?!).

Iisus spune clar :” EU ŞI TATĂL UNA SUNTEM  “ !

Asta nu înseamnă că Tatăl este vrun moş cu barbă sau CEVA în afara Existenţei(?!), cum mai cred unii că este D-zeu. Iisus spune clar…că este în armonie cu Existenţa, că este CONŞTIENT de aceasta, că este unit cu TOTALITATEA, că este ÎNTREG. Nu-l mai separaţi pe D-zeu şi pe oricine şi orice de EXISTENŢĂ.

În această clipă, când faci ceva, când gândeşti ceva…orice, oricui, cuiva…ŢIE îţi faci. Când îţi faci ŢIE ceva, celorlalţi le faci, ÎNTREGULUI. Noi aparţinem CU trup si suflet de TOT, apartinem TOTULUI, c-aşa-i în UNITATE. Asta se petrece cu voia sau fără de voia noastră. De aceea se spune că orice ai face…se “întoarce”…c-aşa-i atunci când ne aflăm in aceişi “oală”. Nu?!

Starea meditativă relaxată, senină, eliberată de bruiajul gândurilor se află în acea TĂCERE în care are “loc” să “vorbească” Existenţa, Divinitatea, Unitatea şi vorbeşte prin TOT ce se vede şi nu se vede. EA vorbeste tot timpul, dar noi nu avem nici urechi, nici dispoziţia necesară s-o auzim. În clipa când TĂCEREA îi face loc, în acea clipă eşti răpit din izolare, eşti absorbit în Unitate, în deplină CONŞTIENŢĂ. Că această stare este extatică, este normal să fie aşa când pulsezi, când rezonezi la unison, armonic cu ÎNTREGUL.

Ăsta este SCOPUL SCOPULUI, dacă tot vrem să avem un scop. Nu extazul, care este o consecinţă, ci conştientizarea realităţii, a UNITĂŢII. Scopul este să funcţionăm ca ÎNTREG, să venim ACASĂ, adică să fim ce-am fost dintotdeauna, fără să ştim. CONŞTIENTIZAREA acestui fapt, Adevăr, este pe măsură, cu mult peste ceea ce “cunoaştem” sau ne putem închipui.“Beneficile” nu ar trebui să ne mobilizeze, să ne genereze dorinţe, scopuri în vederea obţinerii unei presupuse “plăceri”,  acestă dorinţă apaţine ego-ului. Este vorba de acea nevoie devotonală a naturii noastre, a “fiului risipitor”, care ştie că numai ACASĂ este locul sau, că ACOLO se va regăsi…

Starea de unitate a minţii religioase este în sine eliberatoate, dispar toate discriminările, iar “eu” şi “tu” dispare, de fapt NU AU EXISTAT CU ADEVĂRAT NICIODATĂ. Acum exişti ca ÎNTREG, iar această stare în sine este extatică, repet, fără să fie scop în sine. Această stare nu este un miracol. Un miracol mai mare este “rătăcirea” noastră actuală.  Dar…cu toate că aparent suntem aceiaşi şi în stare de costienţă şi în stare de inconştienţă…CALITATIV, diferenţa este uriaşă. Când eşti inconştient îţi pierzi conştiinţa calităţii. CALITATEA nu ai cum să o pierzi, este nepieritoare, dar îţi interzici accesul la ea. Acum stai pe o lada cu aur…şi cerşeşti în dreapta şi stânga…Cerşeşti pe la biserici, care se oferă să-ţi vândă iluzii, pe la politicieni, care te exploatează şi-ţi mai aruncă câte o ciosvârtă în bătaie de joc, toot aşteptând să se petreacă vreo minune. Să se întoarcă polii Pământului, să vină din cosmos vreo undă Divină, binefăcătoare care să ne “ridice” calitatea(?!), oricum, ceva de la ALŢII. Lăsaţi visele…

Omenirea a reuşit să se sustragă din Unitate, să renunţe la fericire în schimbul nefericirii. Este cu adevărat o contra-performanţă teribilă.

Omul este ENERGIE, ca tot ceea ce există, dar repartizarea acesteia în corpul fizic nu este uniformă. Astfel avem cunoaşterea, raţiunea, în cap…emotile în inima şi dorinţele în sex. Acestea sunt sursele principale, nu singurele. Capul se află în poziţia cea mai înalta, sexul în cea mai de jos, iar inima la mijloc. Această împărţire a ajuns să fie o adevărată concepţie de viaţă.

Cei care se folosesc cu predilecţie de “cap”, se spune că sunt oameni “superiori”, cei care se folosesc de inima sunt emoţionali, iar cei ce se folosesc cu predilecţie de sex că sunt oameni “inferiori”. Asta ne spune raţiunea, logica, iar oamenii au luat-o de bună. Dar sa vedem dacă chiar aşa stau lucrurile…?!

Va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Religie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la “RELIGIOZITATEA”.   (15).

  1. ceciliadumitrache zice:

    După două zile de haos şi efort peste limitele obişnuitului, în care vedeam cum totul parcă se spărgea în fragmente ce zburau departe, am reuşit să ajung la tăcere, să readun cioburile din jur, să refac o stare normală într-un birou plin de orgolii, să reuşesc să privesc în jur natura, să îmi recapăt bucuria, în ordinea asta. Am reuşit, însă, numai pentru că ştiam drumul spre tăcere. Mai departe, am folosit inima.

    • calinakimu zice:

      Mintea, inima si chiar sexul, acesti trei poli de „putere” ai fiintei, pot fi folositi fara sa ne axam pe nici unul dintre ei. O minte linistita, o inima iubitoare, un sex…sexual, adica acea energie care nu inseamna sex, in acceptia comuna…acestea toate folosite astfel ne fac INTREGI, ne fac compacti, fara sa fim egocentrici …suntem CERNTRATI…nu mai depindem de imprejurari, nu mai suntem la cheremul intamplarilor, al altora.
      Este greu de explicat…NORMALUL.

  2. George Valah zice:

    „Iisus spune clar :” EU ŞI TATĂL UNA SUNTEM “ !”

    Fraza e adevarta din toate unghiurile si posibilitatile de vedere! Una din marile „mistificari” (cred deliberat facuta tocmai pentru a ascunde adevarul !) e numele „Iisus, Hristos” ! Ambele se refera la anumite aspecte limitate ale Mantuitorului, omitandu-se astfel altele cu mult mai mari cat si Fiinta Intraga! Iisus vine de la Issasa si inseamna „Vindecatorul”. Hristos inseamna „Stralucitiorul”… E adevarat ca la maturitate, barbatii primeau un nume nou care sa-i caracterizeze, apoi erau cunoscuti numai dupa acel nume. Dar numele primit adevarat este Emanuel (se pronunta Jemanuel) si este 100% dacic! Daca se pastra acest nume, mistificarea cu „IIsus evreu” era rapid demascata! Manu e zeul suprem si cel mai vechi al Dacilor. In Iran ajunge Zoroastru… Sunt multe ce decurg din acest nume, dar E(u) Manu(e)l exact asta inseamna: eu si Manu suntem una! (Biserica a tradus ambiguu : Dumnezeu imi e alaturi). Man(u) se pare ca inseamna in limba veche dacica Omul sau Barbatul (suprem). De-acolo se pare ca provine „englezescul” (de fapt dacic100%) „man” adica „barbat”… Sunt mult mai multe de spus despre asta dar depcamdata atat.. 🙂

    • calinakimu zice:

      George…dragule, prietene…aspectele aste sunt IRELEVANTE. Nu mai complicati lucrurile si asa complicate…Sa fim seriosi…Iisus nu era din Focsani si chiar de ar fi fost…CE IMPORTANTA ARE ? Mesajul lui este suficient.Iisus este mantuitor NUMAI daca faci TU ceva. El nu poate sa mantuie NIMIC fara voia ta. Ca este acela care a lucrat la construirea Eu-lui superior…ca lucrarea lui nevazuta nu o putem cunoaste…este altceva. Nu ramane decat …CE FACI TU, EU, NOI…Restul sunt bazaconii. Ca suntem ajutati, ca tot Universul compasioneaza…nu are nici o importanta fara ACTIUNEA noastra, fara atitudinea noastra.
      Am ajuns niste pomangii asteptand sa fim mantuiti, iubiti, eliberati…fara sa facem decat sa ne rugam, sa aprindem lumanari sau sa pupam moaste. Este jenant. Iisus nu poate fi confiscat de nimeni, nici de evrei, nici de crestini, nici de daci…sau mai stiu eu cine ?! Pretinzi ca poporul nostru ar fi ales, sau ar avea o calitate in plus?! Pe hartie poate, ca hartia suporta…
      Repet…NU trebuie sa cautam aiurea, nu trebuie sa complicam lucrurile.

  3. calinakimu zice:

    Chestia cu Focsanii, era referitor la faptul ca Iisus nu apartine nimanui…EL apartine TOTALITATII.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s