Mintea gălăgioasă.   (1).

minte2

Mintea noastră este într-o permanentă nelinişte, măcinată de gânduri importante sau nu, gânduri să fie. Ea este în alertă tot timpul, cu motiv, dar mai ales fără motiv. Orice vede ochiul, mintea va traduce instantaneu în cuvinte, verbalizand cu promptitudine orice fapt. Că vedem un om, un câine, o maşină, imediat transpunem cele văzute în cuvinte. Fie că sunt evenimente, fapte, situaţii, mintea le va traduce în cuvinte. Acest fapt împiedică mintea să se liniştească, să se reculeagă, să devină meditativă. Pentru a rezolva această situaţie va trebui să conştientizăm această permanentă verbalizare a minţii. Pentru  început va trebui să lăsăm evenimentele înconjurătoare să se petreacă fără să le mai verbalizăm, să se petreacă pur şi simplu. Să le observăm fără să le mai traducem în cuvinte. Ceea ce vi se pare ciudat, adică să vedem fără să traducem în cuvinte , este de fapt o stare de normalitate. Anormal este să comentezi ceea ce trăieşti, această deprindere devenind un obicei, un viciu. Cuvintele, din cauza minţii care interpretează orice, devin o barieră ce se interpun între conştiinţă şi existenţă. Orice simţim, orice privim, este automat explicat, verbalizat, fără să realizăm că de fapt tot ceea ce se petrece este o “prezenţă” la care noi suntem  prezenţi şi atât. De ce trebuie explicată evidenţa în cuvinte? Vedem o floare şi în loc să ne bucurăm de prezenţa acesteia, lăsăm loc între subiect (noi) şi obiectul observaţiei (floare), iar acel “loc” îl umplem cu vorbe.

minte10

Starea meditativă este în afara vorbelor, în afara explicatilor, cuvintele în schimb se adună în memorie devenind un obstacol al observaţiei directe. Noi ajungem să ştim despre obiectul observaţiei ceea ce ne spune memoria, nu obiectul în sine.

O trăire autentică nu are nevoie de cuvinte şi acest fapt se observă între îndrăgostiţi. Când între aceştia există cu adevărat iubire, ei se vor bucura în tăcere unul de prezenţa celuilalt. Orice vorbă este de prisos, deoarece realitatea iubirii lor este de ajuns, este copleşitoare, nu este nevoie să fie explicată în cuvinte, este TRĂIRE.

minte3

Când partenerii simt nevoia să-şi vorbească mult unul altuia, nu înseamnă comunicare şi nici relaţionare, cât înseamnă că iubirea s-a cam dus.

Atunci când va înflori în noi iubirea compasională faţă de manifestările existenţei vom fi în situaţia îndrăgostiţilor cărora le este îndeajuns iubirea copleşitoare în care vorbele nu-şi mai au locul. Sunt impropri trăirii clipei, nu ar face decât să rupă vraja…

Cu siguranţă că în decursul vieţii dv. aţi trăit momente revelatorii, în care brusc aţi fost „sufocaţi” de prezenţa unei situaţii, a unui peisaj mirific într-un moment când eraţi relaxaţi, permisivi, pregătiţi să primiţi miracolul existenţei. Senzaţia de moment în faţa miracolului este atât de copleşitoare, încât pentru o clipă, în ciuda obiceiului minţii de a verbaliza, de a explica totul, mintea vă va sta în loc, va TACE. Acelaşi fapt se petrece şi în momementele de mare pericol, atunci când pericolul este iminent, corpul, inteligenţa acestuia preia controlul minţii, o minte care se opreşte. În acel moment acţionează instinctul de supravieţuire. Atunci se săvârsesc acte de mare curaj, acţionând sub imperiul fricii de moarte.

minte11

Dar să revenim. Iubirea faţă de întreaga existenţă, iubirea NORMALĂ faţă de acest întreg din care şi prin care facem parte, nu mai are nevoie de explicaţii atunci când este vieţuita, este o stare de graţie compasională. Asta este starea meditativă. Cât timp ne stăpâneşte mintea suntem confuzi, suntem tributari cunoştinţelor trecutului, memoriei , care ne vor condiţiona realitatea prin cuvinte sterile.

Cu siguranţă, societatea nu poate exista fără limbaj, dar aici este vorba de existenţă, de trăire, nu de comunicare socială. Problema noastră este că noi trăim la grămadă, luăm viaţa “en gross”. Când suntem singuri nu mai avem nevoie de comunicare socială, care este verbală, putem exista “non verbal”, dar mintea a preluat controlul fiiniţei şi nu ştim s-o mai oprim.

Creierul nostru se află aproape continuu în priză, până şi noaptea se ocupă cu visele. Din instrument, mintea a devenit un stăpân greu de stăpânit. Oprirea ei, odihna ei, relaxarea acesteia are virtuţi terapeutice pe care le ignorăm. Spre ex. când mergem ne folosim piciorele, când stăm acestea stau şi ele, fără să însemne că nu mai ştim de ele, dar ele ne folosesc  doar atunci când avem nevoie. Cu mintea ar trebui să se petreacă la fel. Să o folosim doar când avem absolută nevoie de ea, în rest să tacă. Când mintea tace atunci conştiinţa noastră preia controlul, ea hotăreşte, aceasta transcede limbajul, este în comuniune cu existenţa, care transcede totul. Atunci suntem cu adevărat noi înşine stăpânii autentici, iar starea meditativă este întrerupătorul mecanismului minţii. Atunci ne putem opri şi porni mintea la comandă, deoarece  comanda este a conştiinţei noastre.

Va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Multiversuri spirituale și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Mintea gălăgioasă.   (1).

  1. smaranda64 zice:

    resunosc, ca la inceput mi-a fost greu sa citesc ce scrii, asa ca am luat intuitiv mai mult esenta si am parcurs articolele mai mult diagonal. Acum insa sunt parca mai curgatoare, mai din inima, le parcurg mai usor.

    • calinakimu zice:

      Ce-mi spui îmi confirmă o bănuiala de care sunt acum conştient. Aceste fapte „simple” de care sctiu, sunt simple când te „simplifici” tu însuţi. Nu ştiu cum pot fi explicate altfel, cu toate că încerc să le explic în mai multe feluri, fondul ramâne acelaşi : trebuie o minimă dezintxicare a minţii şi citit pe „diagonala” sufletului…Nu cred că eu le scriu mai din inimă, cât cred că a început să funcţioneze „curgerea” în şi din inimă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s