MEDITAŢIA…între legendă şi adevăr… (2).

med1

Pentru cei mai mulţi oameni viaţa înseamnă acţiune, mişcare, gândire, manifestare. Cu cât acţiunea este mai susţinută, mai intensă cu atât se simt mai vii. Chiar şi în timpul somnului ne continuăm acţiunile  prin vise, în urma cărora ne sculăm uneori parcă storşi de energie.

Viaţa noastră fiind subordonată minţii, o minte egotică în goana permanentă pentru a se „realiza”, pentru a câştiga competiţii inventate, pentru a se impune în orice situaţie, veşnic neliniştită, conflictuală, această stare de surexcitare devine o permanenţă, o stare ce ne epuizează fizic, psihic, nervos.

med3

Meditaţia , în schimb, este în totală antiteză cu această stare. În meditaţie ai o singură „obligaţie”, aceea de A FI pur şi simplu, ATÂT ! Fără gânduri, fără emoţii, fără sentimente. Această stare „în sine” are o bucurie, aduce o încântare parcă venită de pretutindeni. Această stare de abandon total la toate nivelurile fiinţei nu este o practică, un exerciţiu, o tehnică, ea ESTE şi nu poate fi exprimată, ea trebuie experimentată şi înţeleasă. Trebuie să ne fie clar că acţiunea nu este reprezentată doar de mişcarea fizică. Gândirea, concentrarea, contemplarea sunt acţiuni şi cât acestea se manifestă sunteţi tot la periferie, nu sunteţi în centru.

Trebuie să înţelegem, să devenim conştienţi că această stare de relaxare totală este posibilă, o putem obţine până acolo încât meditaţia s-o prelungim din ce în ce mai mult. Apoi vom putea întreprinde câteva acţiuni simple păstrându-ne centrarea, fără ca acest fapt să ne scoată din liniştea în care ne aflăm. Repet, la început acţiunile întreprinse trebuie să fie simple şi uşor, uşor vom putea trece la acţiuni mai laborioase.

Spuneam va viaţa este cel mai mare paradox. Unul dintre paradoxurile vieţii se petrece acum. Pe măsură ce veţi rămâne centraţi în acea stare de linişte , chiar dacă în paralel acţionaţi, gândiţi, va manifestaţi, veţi constata că sunteţi mai activi decât eraţi înainte, când acţionaţi precipitat, haotic,aflaţi sub imeriul egou-lui, a dorinţei de câştig, sau de a nu rata…ratandu-vă însăşi viaţa, trăirea. Acum veţi avea mai multă energie, bună dispoziţie, claritate, o bucurie în care creativitatea devine un mod de viaţă. Senzaţia este că priviţi viaţa de undeva de sus, că viaţa o aveţi la „picioare”, că nu vă mai domină grijile, că sunteţi prezent în tot ceea ce faceţi, în tot ceea ce întreprindeţi, dar ca MARTOR, iar ORICE s-ar întâmpla  nu va mai poate tulbura liniştea, rămâneţi centrat într-o oază de pace, linişte, bucurie.  Aceasta este stare dv. de fapt şi de drept. Însă tot secretul meditaţiei rămâne faptul de a fi MARTOR, este o calitate esenţială, este însăşi starea meditativă.

Atunci când priviţi ceva, orice, dv. sunteţi subiectul, cel care priveşte, iar acel ceva privit este obiectul. Ei bine MARTORUL este cel care VĂ priveşte pe amândoi…În această clipă nu este important ceea ce priveşti cât A PRIVI, această calitate de A FI ATENT este importantă, este meditaţia. Acţiunea este în această clipă, deplin conştientă, lucidă. În această clipă orice aţi face este meditaţie, adică trăire şi ţine doar de calitatea atenţiei.

Dar până atunci, când poate fi ACUM, mâine, oricând, să încercăm alte şi alte trucuri care ne vor pregăti, ne vor potenţa capacităţile, cu ajutorul cărora ne vom apropia pe nesimţite de clipa în care starea meditativă ne va cuceri o dată pentru totdeauna.

med4

Expulzarea neliniştii.

Mintea noastră, care nu se odihneşte aproape niciodată, de multe ori este îngrijorată, tensionată şi bolboroseste fără întrerupere vorbe, are temeri. Uneori, cu motiv sau nu, fiind cu „capsa pusă”, va enervează ceva sau cineva, motiv suficient ca iritarea dv. să capete cote înalte, să va strice ziua.

Este ştiut că respiraţia, ritmul acesteia, este influintata de stările noastre psihice, cum şi reciproca este valabilă. Când stările descrise mai sus ne exced, vom încerca să le aruncăm în afara noastră prin practicarea unui exerciţiu simplu.

Stand pe un scaun, sau în orice altă poziţie comodă, cu spatele drept vom expira profund expulzând tot aerul din plămâni afară. Odată cu aerul, vreţi nu vreţi, veţi arunca şi starea în care vă aflaţi în acea clipă. Vă reţineţi apoi respiraţie retrăgându-vă abdomenul în interior, ca şi cum aţi vrea să-l lipiţi de spate. Rămâneţi aşa câteva secunde rezistând dorinţei de a inspira. Apoi  inspiraţi profund începând prin a va relaxa abdomenul. Apoi, un număr de secunde egal cu cel în care v-aţi reţinut respiraţia, vă reţineţi şi acum respiraţia. Apoi expulzaţi aerul cât mai departe posibil şi o dată cu el toată tensiunea repetând ritualul.Reţineţi respiraţia câte secunde v-aţi propus, retrageţi abdomenul, expulzaţi aerul inspirând din nou s.a.m.d.

Expiratie-retenţie-inspiraţie-retenţie.

Repetaţi acest ciclu nu mai mult de 10 ori pentru prima dată. Cu vremea puteţi mari nr. repetărilor.

 

Las la aprecierea dv, starea de după practicarea acestui exerciţiu simplu. Cu siguranţă că va fi cu totul alta decât era la început.

Succes si va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la MEDITAŢIA…între legendă şi adevăr… (2).

  1. smaranda64 zice:

    Confirm ca „exercitiul” cu respiratia functioneaza foarte bine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s