Cunoaşte-te pe tine însuţi. (2).

 

relax 6

Va trebui să răspundem unei întrebări legitime, fireşti, pe care însă nu ne-o punem : de ce există această înstrăinare a noastră faţă de noi înşine ?

Ne străduim să aflăm atâta şi atâtea informaţii despre o mulţime de lucruri ce se petrec în lume, dar nu stabilim contacte cu lucrurile, cu fenomenele ce se petrec în propriul nostru corp. Învăţăm la şcoală noţiuni anatomo-fiziologice despre corpurile noastre şi al altor specii, dar aceste informaţii nu reprezintă un contact nemijlocit ce poate fi stabilit doar printr-o simţire profundă. Noi aflăm informaţii concrete despre corpul nostru numai atunci când anumite părţi ale acestuia ne transmit semnale dureroase. Boala devine singurul moment când devenim conştienţi asupra diferitelor părţi ale corpului nostru. Dar această luare de cunoştinţă nu reprezintă un contact voit, conştient, cât ne este impus de boală…că ceva,ceva  este în neregulă.

Luarea de cunoştinţă, contactul cu corpul nostru nu poate fi stabilit decât când ne aflăm într-o stare de normalitate. Când durerea este cauza contactului de fapt noi suntem conştienţi de durere, de anormalitate, nu de starea noastră organică normală.

Am, cunoscut medici, buni profesionişti, cel puţin ca renume, care au studiat o viaţă întreagă tainele medicinii, dar care în ceea ce-i priveşte nu au stabilit vrun contact cu propriul corp, ca să nu mai spun că fumau sau erau supraponderali… Este şi motivul pentru care medicina tradiţională vindecă doar efectele şi nu cauzele profunde ale bolilor.

Yoga, această disciplină milenară, care in mod nejustificat este atacată de religia noastră ortodoxă, ca urmare a unei experienţe practice îndelungate este în măsură să determine pentru practicanţii fideli acest contact nemijlocit, această luare la cunoştinţă faţă de propriul corp… Desigur că paracticarea acestei discipline cere o stare, o atitudine greu de găsit în condiţile vieţii noastre atât de dezechilibrate. Nouă ne este greu să efectuăm câteva ex. banale de întreţinere în mod regulat, dar să ne schimbăm radical modul de comportament, de percepţie asupra existenţei, aşa cum o cere practicarea acestei discipline, devine aproape imposibil de imaginat. Totuşi putem efectua câteva experienţe simple aflate la îndemână fiecăruia dintre noi, cu efecte deosebite în vederea acestui proces de luare la cunoştinţă de noi înşine… începând cu propriul corp. Aceste experimente trebuie efectuate când ne aflăm într-o stare de “bine”, de normalitate. Este bine să fim în mijlocul naturii, într-un mediu cât mai natural posibil. Astfel ne putem folosi de prilejul în care ne aflăm pe o pajişte înverzită, într-o grădina cu iarbă, în apa unui rău, în apa marii sau sub razele binecuvântatului soare. Atunci…este de ajuns să ne închidem ochii şi să lăsăm senzaţiile să ne pătrundă adânc în corp, să le urmărim cu mintea/inima aflându-ne într-o stare de relaxare vigilentă. Relaxarea vigilentă reprezintă acea stare în care corpul este lăsat în “voia” lui, iar mintea/inimă veghează, este trează, RECEPTIVĂ, fără însă a aştepta să se petreacă ceva anume…bun ce-o fi… Ce este să se petreacă se va petrece în prezenţa noastră ca martor dezimplicat, neutru, seren…dar atent. Această stare este de FAPT starea meditativă, este MEDITAŢIA, nu ce crede lumea despre această practică. Există greşita părere că meditaţia înseamnă concentrare asupra a ceva anume…Concentrarea presupune încordare, iar unde este încordare nu poate fi relaxare, iar în lipsa relaxării ne vom afla în universul minţii, al ego-ului. În această stare meditativă, aflându-ne întinşi pe iarbă vom lasă senzaţiile să vină în spre noi fără să le interpretăm, doar să la percepem cu ochii minţii/inimii.

relax4

În apă fiind cu ochii închişi lăsaţi răcoarea apei să vă inunde interiorul, să fiţi una cu ea, lăsţi-vă purtaţi de unduirea ei, nu va opuneţi, fiţi apă, rău, mare, ocean…

Aflaţi sub razele soarelui lăsaţi că razele acestuia să va mistuie, să va cauterizeze rănile pricinuite de frustrări, resentimente, neâmpliniri, regrete…lăsaţi soarele să vă pătrundă în inimă, în sânge şi să  se răspândească în fiecare celulă a corpului vostru, să va încălzească oasele.

relax1

Observaţi-vă în linişte, cu bucurie conştienţi fiind de armonia subtilă, compasională dintre dv. şi toate aceste fenomene naturale. Atunci, această armonie o puteţi resimţi ca pe o vibraţie muzicală, atunci veţi şti că sunteţi, poate pentru prima dată în viaţă, în contact cu propriul dv. corp.

Va continua…

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Multiversuri spirituale și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Cunoaşte-te pe tine însuţi. (2).

  1. Dan zice:

    Yoga nu este totuşi la îndemâna oricui. Implică o serie de factori „de mediu” ce trebuiesc, cumulativ, a fi pre-existenţi. O anume deschidere ce vine din educaţie, un spaţiu înconjurător prielnic, o anumită „linişte”, pace şi armonie interioară. Fiindcă yoga nu este o experienţă în care intri „de la zero”, novice şi necunoscător. Nu e sămânţa pusă oricum, pe un petec oarecare de pământ. E mai degrabă un răsad, plantat cu grijă într-un soi fertil. Fiindcă dacă lucrurile nu stau aşa, yoga rămâne la nivelul exerciţiilor acelea ce îţi contorsionează trupul. Am cunoscut câţiva practicanţi al căror unic scop în yoga era să-şi prelungească şi să-şi controleze momentul ejaculării. De aceea, nu cred că e bine să îndemnăm „lumea” la a se apuca de yoga. Cred că, pentru cei pregătiţi şi apţi să facă acest pas, lucrurile vor veni de la sine.
    În rest, ai perfectă dreptate.

  2. calinakimu zice:

    Am si previzionat faptul acesta…yoga nu este o practica la indemana oricui…mai ales daca luam in considerare modul „contemporan” de viata. Totusi …sunt aspecte din yoga, cara chiar daca nu sunt doctrinare, pot remedia anumite carente fizice…luate ca simple exercitii. Eu am practicat dupa „ureche” la inceput si mai apoi cu Mario Sorin vasilescu…Dupa nebunia cu transcendentalii, am continuat o practica individuala adaptata felului meu de a fi…Yoga este o fiolozofie de viata…

  3. Mofturos, cum mă cunoşti, risc să mă cunosc şi să-mi displac? Şansele sunt fity-fifty. 🙂 Cred că singurul rol care mi s-ar potrivi e Mercutio, din Romeo and Juliet, aşa cum l-a văzut Zefirelli în film.

    • calinakimu zice:

      Ti-am mai spus…”mofturos” este prea încă prea serios…mie imi place să-i zic…răzgâi…sună mai inocent…desigur …ca si riscul de care aminteşti. Dacă este o descoperire de care sa ne ruşinam, in urma careia sa ne displacem cumva…este aceia că nu am făcut-o mai din vreme…Dar cum niciodata nu… este…

  4. fosile zice:

    Daca ai prins perioada cu transcedentalii inseamna ca stii mai mult mai mult decit lasi sa se intrevada printre textele tale.Asa cred eu.
    Pina atunci , yoga era ceva practicat de niste prieteni.
    In perioada aceea noi cintam,noi scriam,noi pictam, noi eram Esperantisti, noi jucam Go .Spun „noi”, pentru ca eram un grup mare .
    Dupa aceea nu s-a mai putut si parti din yoga ne-au ajutat sa ocolim sau sa depasim.

  5. calinakimu zice:

    Asa este…Am avut probleme si la serviciu…lucram in ministerul condus de Burada care a fost si el implicat in aceasta miscare…Este o intreaga istorie…A fost o perioada foarte frumoasa…pe care nu au reusit s-o ucida cu adevarat niciodata…Ne-am raspandit si am fost „oaze” de propaganda spirituala.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s