Despre cauzele fricii… (2)

Vedem că frica este un produs al gândirii. Frica de moarte ne spune că pe baza a ceea ce ştim despre moarte va veni un moment în care va veni şi rândul nostru. Gândirea este a trecutului, ea există în timp şi ca timp; gândirea “nouă” este un non-sens, deoarece în clipa în care o conştientizăm aceasta este déjà trecut. De fapt trecutul ne sperie, trecutul proiectat în viitor. Atunci când trăim în PREZENT, când noul, ineditul ne excede, frica dispare, nu are “loc” să apară, deoarece mintea nu mai are “timp”, nu mai zburdă în voie, prezentul ne captează în întregime, suntem preocupaţi doar de ce ESTE.
Dacă am trăi total în present am fi liberi de frică. Pentru ca acest fapt să se petreacă este nevoie să înţelegem spontan mecanismul gândirii, al memoriei, al timpului şi aceasta trebuie să se producă nu doar intelectul, raţional, este un adevăr ce trebuie înţeles şi cu inima, integral.
Desigur că avem nevoie de memorie, de gândire în viaţa de zi cu zi, pentru acţiune, comunicare, muncă. Memoria se îmbogăţeşte prin experienţe, prin învăţare, prin cunoştinţe, tradiţii căpătate în timp. Reacţiile noastre sunt reprezentate de gândire care acţionează în funcţie de memorie. Această gândire însă, când reacţionează în timp, ca trecut şi viitor producând plăcere sau  frică, atunci ea devine o piedică, devine nocivă. De ce se petrece acest fapt, de ce mintea, gândirea acţionând ca trecut/viitor dă naştere la plăcere şi frică? Dacă mecanismul acesta al gândirii nu va putea fi oprit la nivel psihologic, nu vom putea scapa de frică.
Să observăm ce se petrece în realitate. Vedem cum gândirea este obişnuită să fie ocupată tot timpul cu ceva. Ea nu tace niciodată. Datorită acestui fapt noi nu suntem conştienţi de prezent, suntem tot timpul ocupaţi cu trecutul şi viitorul pe care mintea îl ronţăie. Această stare ocupaţională a minţii nu ne lasă să fim atenţi la fricile noastre, să le privim lucid, multe frici fiind inconştiente.
Pentru a înţelege cu adevărat modul cum funcţionează mintea va trebui s-o facem prin observaţie directă. Chiar dacă motivele fricii sunt diverse, ce rămâne mereu aceiaşi…este frica. Cu toate acestea nu este uşor de observant acest fapt deoarece gândirea funcţionează fragmentar. Pentru noi înşine existenţa este fragmentată, contradictorie, iubim şi urăm aproape în acelaşi timp, suntem conflictuali şi violenţi, avem tot timpul de împărţit ceva cu cineva, acestea fiind motive suficiente pentru a NU putea vedea frica în totalitatea ei. Noi despre frică ştim doar la nivelul cunoştinţelor despre aceasta, cunostinte ale trecutului.
Dacă chiar dorim să înţelegem frica va trebui s-o facem când mintea este foarte, foarte liniştită. Este suficient atunci s-o conştientizăm, s-o privim în faţă fără a fugi de ea. Dacă vrem să scăpăm de ea, s-o ţinem în frâu…n-o vom înţelege. Pentru a percepe frica în totalitatea ei, mintea trebuie să fie tăcută, unită cu inima, fără condamnări, fără concluzii.
Până acum fugeam de frică ori o observam separaţi de acest fenomen, aveam idei preconcepute asupra ei. Va trebui că noi înşine să ne identificăm cu frica, să fim una cu ea, deoarece aşa este, suntem însăşi frica. Noi suntem frica. Când conştientizăm aceasta, că suntem însăşi frică, un produs al gândirii, aceasta se va dizolva, va dispare definitiv.
Va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Concepte, România şi drobul de sare și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s