Despre cauzele fricii… (1).

Frica reprezintă una dintre cele mai grave probleme ale vieţii, pe cât de importantă pe atât de puţin tratată cu seriozitatea cuvenită.
Frica generează confuzie, violenţă, conflict, este o capcană a minţii. Eliberarea de sub această traumă devine o nevoie de maximă importanţă în vederea echilibrării fiinţei noastre.
Indiferent ce afirmă oamenii, de cele mai multe ori în mod ipocrit, despre marile valori morale, despre dreptate, cinste, adevăr, frumos, pace, iubire , compasiune, echitate, în fond cu toţii nu caută decât satisfacţia, plăcerea, puterea…fie ea politică, economică sau religioasă, bogăţia pe orice cale…
Când vorbim despre “eliberare” am vrea să păstrăm “plăcerea” şi să scăpăm de căile mai puţin ortodoxe, chiar violente de a o obţine.
Dorinţa de prestigiu, de poziţie socială cât mai înalta, de putere, de câştig îşi are rădăcina în dorinţa de a-i domina pe ceilalţi, fie material sau/şi spiritual. Toate acestea sunt o formă a violenţei, a agresiunii iar cauza acestei agresivităţi este frica, o frică ce ne otrăveşte întreaga existenţă. De acesă boală suferă întrega omenire, întreaga societate profund coruptă în care trăim.
Va trebui să facem o disticție între frica fizică, care vine de departe din noi, ca instinct de supravieţuire şi cea psihologică despre care vorbesc.
Frica este cel mai concret fapt, ea nu are nimic abstract, ea fiind în relaţie directă cu ceva. Fie că este vorba de a nu a avea hrană, bani, serviciu, de a nu fi bine văzuţi, de a fi bârfiţi, de a fi dispreţuiţi, de a nu reuşi în viaţă, de a fi înşelaţi, de a ne pierde poziţia socială, de boală, de suferinţă, de a nu fi iubiţi şi de a iubi, de a ne pierde părinţii, soţia/soţul, copiii, rudele, prietenii, de singurătate, de plictiseală, de diavol, de propria moarte…acestea toate sunt tot atâtea cauze de îngrijorare profundă care ne otrăvesc viaţa.
Toate acestea reprezintă o mare presiune psihologică, pur şi simplu ne “înebunesc” dacă ne gândim la ele. Cu toate acestea, ele zac în subconştient şi ne trimit continuu semnale de alarmă şi reacţia noastră imediată este de a fugi de ele, sau le edulcorăm şi prin aceasta nu facem decât să ne amplificăm temerile.
Acum va trebui să demantelăm acest proces prin care temerile băgate sub preş ne fac mult rău şi întreţin o stare generală de confuzie. A încerca să ne învingem temerile prin auto-control, să luptăm cu ele apelând la voinţă sau să încercăm pur şi simplu să le ignorăm, nu va face decât să ne sporim tensiunile psihice, conflictele şi să ne pierdem zadarnic energia şi timpul.
Va trebui să privim situaţia reală cu serenitate, cu atitudinea unui martor, cu maturitate, cu vigilenţă întrebându-ne… “ce este frica”…cum de apare ea în câmpul conştiinţei noastre, ce semnifică ea, nu despre ce ne sperie în mod punctual.
Ce anume generează frică? Modul cum gândim, credinţele, principile, dorinţa de a fi înrădăcinaţi într-un anumit model de viaţă ? Ca să scap de incertitudini, să nu pierd ceea ce cred eu că mă reprezintă, cu ce mă identific, să nu pierd lucrurile care-mi incumbă sentimentul siguranţei, stabilităţii ?
Vom observa, că mintea noastră a creat anumite şabloane, modele fixe, că nu dorim să riscăm a le schimba, că suntem cantonaţi într-un fel bine definit de “a fi”, că orice shimbare, credem noi, că ne va scoate din (aparenta) stabilitate şi ne va arunca în nesiguranţă. Nu această “nesiguranţă” generează frica?
Mintea noastră este învăţată să trăiască în spaime de tot felul şi împarte timpul în trecut ca memorie, ca experienţă şi viitor ca necunoscut, ca speranţă şi asta crează îngrijorări. Chiar dacă în această clipă suntem fără temeri “active”, ceva din interiorul nostru este în alertă, este îngrijorat…şi nici noi nu ştim de ce.
Experienţa trecutului ne spune să fim atenţi să nu repetăm greşelile de pe urma cărora am avut ceva de pierdut şi în acelaşi timp mintea ne avertizează să fim vigilenţi la posibilele pericole ale viitorului(?!), să nu ne culcăm pe o ureche… Trebuie să fim pregătiţi pentru ce va veni, pentru primejdii posibile. Mâine se poate întâmpla orice nenorocire: putem pierde serviciul, soţia/soţul să ne părăsească, copiii să se îmbolnăvească, s-ar putea să rămânem singuri,fără bani, fără sprijin… Aceasta este FRICA !
Putem scapa de ea fără să-i rostim numele, fără s-o numim astfel, ca de o boală? Să privim la o pierdere fără să-i zicem astfel, la pierdere, pur şi simplu…la ce-am avut şi ce-am pierdut …
Când rostim cuvântul…o dată cu el apar imaginile pe care le avem asupra acestei etichete, cu care asociem acest cuvânt, fie că este vorba de boală, faliment sau despărţire…
Oare nu cuvântul, imaginea  ce o stârneşte în memorie cuvântul…este însăşi FRICA ? Când ne gândim la moarte o vom asocia cu tot ce ştim noi despre moarte. Este valabil aceasta când ne referim la orice…De fapt memoria şi asociatile ei ne provoacă cu adevărat frică. Gândirea, trecutul, memoria generează acest sentiment al fricii, sentiment care nu este real, este indus.
Realitatea este că noi nu avem nici o problemă cu frica decât în clipa când aceasta ne crează stări de îngrijorare în urmă modului eronat cum funcţionează gândirea, memoria şi o dată pătrunsă în subconştient, preia controlul stărilor noastre.
Va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Concepte, România şi drobul de sare și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Despre cauzele fricii… (1).

  1. Centurion zice:

    Nu degeaba umblă vorba: „să nu te temi decât de frică”. Tocmai fiindu-i teamă că ar putea să piardă ceva, omul renunţă deseori de a obţine acel ceva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s