Ură…violenţă…război… (2).

 

Se pare că violenţa, aversiunea, ura, aceste stări ale minţii unor oameni, generează o plăcere perversă, sadică.  Dacă aceştia vor realiza marea bucurie, pacea compasională care o generează iubirea, transformarea ar fi spontană şi definitivă.
Care sunt rădăcinile violenţei? Cum ne putem elibera de violență?
Oricâte declaraţii vom face împotriva violenţei,  în urma acestor declaraţii, aceasta nu va înceta să existe. În primul rând va trebui să redefinim comunicarea, colaborarea, conlucrarea,care reprezintă adevărata relaţionare între oameni, în afara căreia orice discuţie este un strigăt în pustiu.
Vrem să ne bucurăm de acest minunat Pământ bogat, frumos, roditor, să privim măreţia munţilor, falnicii arbori, florile câmpului, undele apelor…trăind, bucurându-ne unii cu alţii de toate acestea, în pace deplină , fără gelozii, invidii, lacomii şi violenţe? Pentru aceasta nu este suficient să analizăm antagonismele sociale, de clasa, conflictele între naţiuni…este nevoie ca să privim în noi înşine, la ura şi violenţele care zac acolo. Nu este uşoră această vivisecție morală.
Istoria de milenii a omenirii se confundă cu nesfârşite lupte pentru putere, lăcomie, satisfacerea orgoliului. Violenţa, ca de altfel multe din confuzile minţii egotice generatoare de conflicte, nu poate fi extirpată din lume la ordin sau printr-o lege. Este o chestiune ce nu poate fi tratată  decât individual, pe care fiecare dintre noi este nevoie s-o descopere singur şi să-i pună capăt în urma unei observaţii atente asupra comportamentului său. Nu ”trebuie” să extirpăm violenţa din lumea largă, ea zace în fiecare din noi sub o formă sau alta. Violenţa nu înseamnă doar a ucide pe cineva, asta este o extremă. Ea începe atunci când ni se înăspreşte vocea, când gesturile de nemulţumire devin ferme. Violenţa este întreţinută de religiile care ne vorbesc despre iubire, arătând cu degetul în spre “păcătoşii” , rătăciţii  ”altor” religii. Ea există între soţi, între părinţi şi copii, între prieteni, între vecini, între subalterni şi şefi, între autorităţi si societatea civilă. Unde te uiţi vezi doar conflict, ură şi violenţă.
Pentru a înţelege violența este nevoie mai întâi să ne eliberăm mintea de prejudecăţi. Nu trebuie să aparţinem nici unei naţiuni, religii, partid politic, sistem social. Este NORMAL să aparţinem UMANITĂŢII.
Există în legătură cu violenţa un curent, care considera că aceasta este înăscută, cum un alt curent susţine că este o moştenire socială şi culturală. Este neinteresant, este puţin important. Pe noi ne interesează violenţa, faptul în sine, nu ce gândim despre ea. Să analizăm…
Expresia violenţei este mânia. Dacă ne sunt atacate propietatea, copiii, soţia, prietenii, rudele, ţara, ideile şi principile de viaţă… avem impresia că violenţa, ca răspuns, este justificată. Cum să mă calci pe bătătură, să te holbezi la nevasta “mea”, să te legi de copilul “meu” ?! Devin mânios, violent, gelos. Moral, consider că sunt justificate mânia şi violenţele mele asupra acestor atitudini şi pot merge până la uciderea duşmanului, care-mi încalcă teritoriul, propietatea, ţara.
Oare putem să privim la această mânie fără a găsi justificări şi explicaţii, fără să spunem că ne apărăm propietatea, bunurile, că mânia este justificată ? Putem să privim mânia scoasă din context, de sine stătătoare, complet, deplin, fără s-o condamnăm? Este foarte greu de privit imparţial la ceva care a ajuns să facă  parte din fiinţa noastră.
Fie că suntem de o naţionalitate sau alta, că suntem un produs prin naştere, sau al societăţii, dacă devenim conştienţi că a ne elibera de violenţă este cel mai important fapt ce se poate petrece cu noi, întrucât violenţa ne distruge pe noi şi distruge întreaga lume, că dorim s-o înţelegem şi s-o depăşim, că ne simţim răspunzători pentru întreaga lume, această stare va naşte în noi o energie uriaşă, lucidă, izbăvitoare. Atunci vom realiza că toţi cei ucişi în războaie, atentate, conflicte, sunt fraţii şi copiii nostri (pot fi oricând), nu este nimic abstract în aceste acte violente. Violenţa nu este o ştire la televizor privită picior peste picior, cu toate că se promovează astfel de evenimente pentru ”spectacol”. Este o problemă arzătoare, zguduitoare, terifiantă. Că politicienii şi jurnaliştii fac spume la gură dezbătând steril şi analizând politic sau emoţional problema, nu are nici o relevanţă. Acestora nu le pasă, ei trăiesc bine de pe urma suferinţei altora.
Faptul că suntem condiţionaţi ca naţie, rasă, cultură, ne face mintea greoaie, incapabilă să realizeze într-o străfulgerare, fugurant, REALITATEA.  Este nevoie, mai întâi, să ne trezim, să ne activăm mintea/inimă pentru a putea sfărâma zidurile de care este înconjurată. Nici eu şi nici altcineva nu are dreptul să ceară celuilalt să se schimbe. Este opţiunea fiecăruia. Faptul în sine este o violenţă. Dar, eu va întreb:  este posibil să ne eliberăm de violenţă,  putem trăi o viaţă fără mânie?! În ciuda nenumăratelor războaie, în ciuda faptului că acestea au generat fapte abominabile, suferinţe inimaginabile, n-am învăţat nimic.
Noi atâta ştim, dacă vrem să nu fim violenţi trebuie să propagăm ”non-violenţa”, un concept opus violenţei. Realitatea nu o putem înţelege dacă o vom suprapune unui model, unei speranţe generoase, iluziei unei lumi ideale. Nu putem înţelege realitatea în afara realităţii. Nu vom înţelege mânia dacă ne vom gândi la contrariul ei şi nici dacă urmăm vreo lozincă de genul : “să înlocuiesc mânia cu iubirea”. Numai trăind complet, deplin  această clipă, despovărând-o de prejudecăţi, concepte, credinţe, condiţionări…vom realiza ABSURDITATEA violenţei.
Dacă vom spune : “ Mă voi gândi serios”, sau :“ Voi încerca să mă eliberez de violenţă”…este semnul sigur că n-am înţeles nimic. Mâine sau altădată…nu există. ACUM se face ce este de făcut. Dacă în această clipă nu înţelegem absurditatea violenţei…degeaba…
Când vă cade copilul în fântână …lăsaţi pe mâine? Vă gândiţi să-l scoateţi altădată ? 
Trebuie să ştiţi, că în chiar această clipă, mor copii, soţi/soţii, părinţi, semeni de-ai noştri. DA, chiar acum. De aici, este absolută nevoie, să plecăm, iar TRANSFORMAREA va surveni în mod natural, dacă ne vom comporta în mod NATURAL.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Politikie, România şi drobul de sare și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Ură…violenţă…război… (2).

  1. mesager zice:

    Radacinile violentei stau in frica.Frica e despartirea de Dumnezeu,de Pricipiu,de Ideal,de sacru si sacralizare.Trai in planurile inferioare ale existentei,bezna sufletelor despartite de rugaciune,de frumos si extaz.Impaiaza-ma cu maracini daca gresesc…

  2. calinakimu zice:

    De ce cu maracini? Frica poate fi cauza credintei in D-zeu…nu numai a violentei. Citeste ce am scris despre D-zeu, despre credinta. Ce stii TU despre D-zeu din proprie traire, din proprie experienta? Ce stii tu despre puterea rugaciunii? Nu de la altii, de la tine. Rugaciunea nu inseamna borborosirea de vorbe. Ea este o stare de gratie PERMANENTA, de profunda recunostinta, smerenie…Nu vorbele rugaciunii sunt importante…starea fara cuvinte…este RUGACIUNE.

  3. calinakimu zice:

    Tu nu trebuie sa te superi ca te iau la intrebari…Vreau sa te „provoc”, sa te starnesc… Auzim vorbindu-se de D-zeu, rugaciune si iubire, la toate colturile…Se poartă si „dă” bine…va trebui sa patrundem adanc in aceste obiceiuri, traditii religioase pentru a le dezintoxica de formalisme…

  4. Mihai Rotaru zice:

    Domnilor, bagati frica in mine:) ! Frica e necunoscutul si nefamiliarul, e sanatoasa daca nu te paralizeaza….ba chiar te scoate din stagnare si recircula sangele , efectiv din talpi pana sus in mansarda.Sa nu imi ziceti ca se umfla orezul in mine „please”, ca nu imi place pilaful decat ocazional.

    • calinakimu zice:

      Spui ca frica este necunoscutul?! Foarte ciudat?! Eu cred ca frica ar trebui sa fie „cunoscutul”. Cum s-ati fie frica de ce nu stii?! Ce nu stii este noul, ineditul, misterul, aventura…este insasi existenta in toata splendoarea ei. Gandind astfel, ca necunoscutul, noul este frica…de aceea fugi de realitate, de prezent, ca realitatea, prezentul sunt insasi esenta noului, a cunoasterii… De aceea ne pitim in spatele cunoscutului, adica al trecutului, contraatacand cu sperantele viitorului. Adica ne ascundem in spatele unui cadavru…trecutul si ne iluzionam su viitorul inexistent, ca speranta…Ceva este putred…si nu in Danemarca..

    • mesager zice:

      Mihaie,mie mi-e cam teama ca tie ti-e cam frica ca ne-am tampit de tot…Glumesc !Nu-ti fie frica, ca de ce ti-e frica…de-aia ti-e tot mai frica ,apoi vorba bancului : Hai sa fugim ca ne mananca pe toti !Na,ca le-am zis si eu…

  5. Mihai Rotaru zice:

    Virtual nimanui nu-i’ frica, mai ales cand se ascund bine si „vorbesc” mult, din spatele anonimatului .Apropos, anonimatul asta e sanatos, ne implineste ?

    • calinakimu zice:

      Ce te intereseaza despre mine? Cum ma chiama,cati ani am, ce am facut in viata, cati copii am, ce credinta am, unde locuiesc, ce pregatire scolara si universitarea am, ce „autoritate” am sa-mi arog asemenea subiecte…SAU DESPRE CE VORBESC ? Despre ce vorbesc…se poate citi pe blog. Despre restul, ce relevanta au?! Devin mai credibil sau nu? Schimba cu ceva cele ce le spun?
      Eu nu vreau sa fiu „cineva” anume, imi este de ajuns ca sunt cel ce sunt si nu-mi este rusine de nimic din ceea ce fac. Daca chiar vrei sa fii sigur ca nu vorbesti cu un infractor sau cu un mincinos, ipocrit…va trebui sa ma crezi pe cuvant. Daca insa ne vom cunoaste si altfel…vei vedea ca nu fur, nu mint si ca-mi castig traiul din munca mainilor mele(la propriu) si a sotiei mele.(desigur, tot vorbe). Cei cu care dialoghez de mai mult timp, stiu cum ma chiama…dar chiar nu are nici o importanta…crede-ma. Cei care vor sa stie mai multe despre mine…chiar stiu. Ei si?!…Eu raman acelasi, iar ei …la fel.

  6. calinakimu zice:

    Nu sunt anonim, sunt extrem de VIU, dar nimeni nu trebuie sa se lase influententat decat de cele ce le spun…despre ce vorbesc. Orice introduc in plus ca argument…este subiectiv. Numele, varsta, studiile, locatia…sunt circumstantiale. Vrei sa stii cum arat. Du-te pe Nasul tv si da la meritocratia si vezi emisiunea inregistrata pe data de 07,07,2013. N-o sa fiu nici mai credibil, nici mai putin credibil.

    • iosifenasel zice:

      De atunci ma impresionati si aveti valoare a unui om bun si normal cum ar trebui sa fie majoritatea pe acest pamant, sa putem trai ln pace,armonie,dragoste si iubire,ca doar suntem fii aceluiasi D-zeu!

      • calinakimu zice:

        Autoevaloarea este un proces subiectiv, iar când sunt ”evaluat” de alții, nu mă simt confortabil, mai ales când evaluarea este pozitivă. De ce? Simplu!… Și vreau să fie luate cele ce le spun, așa cum le spun, fără interpretare. Chiar cred că omul nu poate fi decât BUN. Mai mult, cred că cei ce nu-și descoperă ÎNCĂ acestă calitate, nu sunt ”răi” și nici inferiori…sunt inconștienți, iar sinagma… ”iartă-i că nu știu ce fac” este adevărată. De fapt, nici de iertare nu poate fi vorba…Ei nu pot fi iertați de alții, decât de către ei înșiși, deoarece nu sunt judecați PENTRU faptele lor, ci DE faptele lor. Această nuanță este definitorie pentru ”judecată”, care nu este a ”cuiva”, a lui D-zeu, sau a Existenței…care este în mod fundamental IUBIRE. În tine este și ”păcatul” și LEGEA, TU FIIND UNIVERS.

  7. smaranda zice:

    Draga dl. Rotaru. Eu stiu ca ne mandrim cu copii si avem si de ce. Dar poate ca nu-i bine sa-i punem in fotografii chiar asa de marinimos. Energiile circula si nu toate sunt bune si constructive pentru ei. Nu stiu daca m-am facut inteleasa.

  8. smaranda zice:

    Asa si este. Cu mare drag.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s