Timpul &moartea… (4).

timp5
Atunci când nu simţim nevoia să ne eliberăm de sub presiunea trecutului, înseamnă că noi considerăm că acesta este “bun” cu toate suferinţele şi bucuriile lui, cu frustrările şi resentimentele, înseamnă că “merită” să rămânem ancoraţi în el… Întrebarea este : are trecutul ceva viu? Nu este el o sursă de conflict în clipa în care mintea ancorată în trecut nu poate ţine pasul cu cerinţele veşnic noi ale prezentului? Aceasta este sursa conflictului, faptul că mintea împovărată de cunoştinţele trecutului nu poate răspunde pe deplin provocărilor prezentului veşnic nou, veşnic în schimbare. Trecutul este timp sunt experienţe care pe măsură ce se acumulează întăresc trecutul. Orice se petrece în viaţa noastră este transpus în termenii trecutului, fie că este vorba de experienţe sentimentale, religioase sau de altă natură, acestea toate pe măsură ce se acumulează ca memorie, ne întăresc anumite convingeri, devin prejudecăţi.
Chiar dacă mintea se adaptează la nevoile imediate ale mediului înconjurator, fondul ei rămâne condiţionat de trecut. Observaţi-vă în linişte şi veţi vedea că aşa este… Orice răspuns faţă de prezent va fi condiţionat de experienţa trecutului stocat în memorie. Trecutul “mort” este reînviat atunci când răspundem la provocările prezentului. Este mai comod aşa, dar preţul este confuzia conflictului generat. Astfel…orice gândim este condiţionat de cunoştinţele acumulate în trecut, este un răspuns al trecutului la întrebările veşnic noi ale prezentului şi astfel trebuie să realizăm, să admitem că libertatea este dincolo de capacitatea gândirii condiţionate.
Noul se poate manifesta numai după ce trecutul încetează. Câtă vreme mintea este prinsă în capcana amintirilor, iar prezentul este o punte insignifiantă de trecere spre viitor, aceasta nu este şi nici nu poate fi liberă. Libertatea în acest caz rămâne un concept fără nici o realitate şi cum pe majoritatea oamenilor nu-i interesează cu adevărat libertatea, atunci când o întâlnesc personificată ori îl vor adula pe acela ridicându-l sus de tot pe un piedestal de neatins, ori îl ucid…
Ar fi important de aflat dacă trecutul poate fi eludat, dizolvat?! Pentru aceasta este nevoie să conştientizăm faptul că noi suntem un “rezultat” al trecutului, că întreaga noastră gândire se bazează pe trecut fiind efectul acumulat al experienţelor noastre, trăind astfel prezentul ca trecut. Oare poate fi înlăturată această experienţă a trecutului?!
Când vorbesc de trecut nu mă refer la cel cronologic, mă refer doar la experienţele, amintirile, tradiţile, cunoştinţele sedimentate în subconştient, în memorie. Dar toate acestea nu ne pot ajuta să înţelegem prezentul, realitatea, care este atemporală. Aici este o contradicţie fundamentală : NU putem înţelege ce ESTE în afară timpului cu o minte care este REZULTATUL timpului. Mintea, gândirea, este numai trecut, iar pentru ea viitorul este doar o proiecţie a cunoştinţelor trecutului. În această situaţie prezentul este redus la a fi doar o punte între trecut şi viitor. Poate mintea prin încetarea activităţii să întrerupă procesul gândirii? Metoda psihanalizei este extrem de laborioasă cu multe necunoscute, multe situaţii în care printr-o apreciere, printr-o interpretare greşită, poate să dea peste cap totul.
Să încercăm să răspundem la o întrebare : este observatorul (noi), diferit de observaţia sa ? Nu reprezintă ei unul şi acelaşi fenomen? Este clar că NU reprezintă două procese separate, fiind unul şi acelaşi proces. Rezultă că întregul proces al conştiinţei nu poate fi analizat, deoarece el însuşi…reprezintă fenomenul analizat. Sper că sunt clar?! Presupunând că sunt lacom, eu, cel care analizez… sunt una cu lăcomia, nu sunt separat de ea, nici n-o voi recunoaşte lăcomia ca atare, consider că este “normală”… fiind una cu ea… Astfel, acest proces de auto-analiză este extrem de dificil. Bineânţeles că există o cale mai simplă, o cale realizabilă şi aceasta este reprezentată de CONŞTIENTIZARE. Atunci şi numai atunci vom realiza falsitatea gândirii eliminând, suprimând cauzele acestei falsităţi. Atunci ce mai rămâne? Conţinutul fals odată eliminat mintea se goleşte, devine liberă de timp. Când realizăm că gândirea este rezultatul timpului, influienţelor familiale, sociale şi religioase, experienţelor trăite, care sunt fenomene atemporale, atunci ceea ce este fals dispare o dată cu procesul analitic. Acest proces încetează fără constrângere, mintea renunţă brusc la trecut fără să-l uite, dar nu mai este dependentă de el, nu mai filtrează prezentul prin filtrele trecutului, este LIBERĂ psihologic, înţelege spontan realitatea şi înţelegerea devine posibilă când eşti într-o stare de vigilenţă, atent, receptiv, conştient. Este suficient.
O minte agitată, îngrijorată, dubitativă, plină de întrebări şi temeri, confuză, nu poate fi RECEPTIVĂ.
Numai o minte ce şi-a căpătat liniştea poate fi receptivă, limpede, conştientă.
Va urma…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Multiversuri spirituale și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

32 de răspunsuri la Timpul &moartea… (4).

  1. Ralu Daniela zice:

    Bună seara, prietenul meu! Așa am văzut și simțit și eu. Din această conștientizare am primit în mintea mea o idee forță, care a schimbat ceva 🙂 Nu există o zi la fel ca cea de ieri, o oră la fel ca cea trecută, o clipă care a trecut nu seamănă cu cea care este. Cu atât mai mult, omul de azi nu mai e cel de ieri. Și eu și celălalt suntem la fel de proaspeți… mai bogați cu o clipă de conștientizare. Nimic să nu-mi atârne de mâini, pentru a le putea ridica spre cer 🙂 Cred că iar nu mă dezic… câteodată devin poet necunoscut 🙂 Îmbrățișări!

    • calinakimu zice:

      Asa este Ralu…realitatea intrece orice imaginatie si acesta nu se poate petrece dacat in PREZENT. Este deja un truism aceasta afirmatie. Problema este ca ne lovim de inertie, de mintile ce cred ca prin imbogatirea lor cu acumulari de cunostinte, vor deveni apte sa cunoasca. Cunoscutul se lasa dezvaluit celor ce renunta la gandire, la gandirea conditionata de trecut. Cand incerc sa explic aceste evidente, cand atrag atentia celor ce o iau pe miriste, nu din rautate sau pentru a demonstra ceva…doar pentru a gasi impreună cauzele, de cele mai multe ori sunt apostrofat sau banat?! Este aproape de neanteles. Si asta se petrece deoarece nu-mi raspund EI…imi raspunde egoul lor care nu vrea sa moara, sa inteleaga, sa se sinucida. Dar cum mai am vreo 4-5 articole despre acest subiect vom mai discuta…Incerc sa-l explic pe toate caile, pe toate intelesurile….Nu stiu daca voi reusi sa ma fac inteles?! Repet , egourile lupta din rasputeri cu REALITATEA.
      Te imbratisez si eu…

  2. mesager zice:

    Cand esti ,,într-o stare de vigilenţă, atent, receptiv, conştient ” ? Cand mintea nu mai este ,,agitată, îngrijorată, dubitativă, plină de întrebări şi temeri, confuză ” ? Constientizand ? Ce ? Prezentul ? Ce inseamna Aici si Acum ? Ce este o ,,prezenta”,a fi prezent ?

    • calinakimu zice:

      Noi nu ne aflam intr-o stare de vigilenta, de atentie adevarata. Mintea noastra in permanenta, chiar cand mergem, lucram, facem orice altceva, lucreaza, macina ganduri. Aceste ganduri mintea le aduce din memoria trecutului, probleme a caror rezolvare revine viitorului. REALITATEA este insa aici si acum. Trecutul nu este viu, a murit, iar despre viitor ne inchipuim, nu are nici el realitate de sine statatoare. Singura realitate este prezentul, un prezent pe care-l vedem prin filtrul trecutului si sperantele viitorului, adica diform. Mintea functioneaza in acest fel din cauza egoului, acestei constructii false a mintii folosite inoportun. Timpul psihologic nu exista…Noi ii dam viata prin faptul ca nu traim in prezent, prezent etern, atemporal. Prezenta…prezentului esti tu…care nu esti niciodata aici si acum…Plutesti intre trecut si viitor, iar prezentul il folosesti ca punte de trecere, nu ca singura realitate.
      Intrebi ce sa constientizezi?! Pai tocmai aceasta anomalie a faptului ca nu traiesti…Ca te misti, ca te agiti, ai probleme, griji, nemultumiri, susferinte…asta nu inseamna ca traiesti…Inseamna ca te afli pe un drum gresit si in aceasta situatie se afla aproape intreaga omenire. asta nu este o scuza…Cum spuneam…este extrem de greu, daca nu imposibil sa realizeze aceasta egoul tau, mintea ta asa cum este ea acum prinsa intr-un cerc vicios. Mintea, egoul, observatorului ii va veni greu sa se identifice cu obiectul observatiei. De aceea trebuie sa realizezi ca MARTOR ceea ce se petrece…cum mintea este de fapt o sumedenie de experiente, amintiri, prejudecati CONDITIONARI, care nu te reprezinta, nu sunt ale tale, ti-au fost inoculate, induse in procesele educationale. Cand vei realiza ca tu nu esti numele, profesia, statutul social, intregul continut al memoriei, vei avea o revelatie…Acestea vor inceta sa te mai conduca, sa te mai conditioneze, vei descoperii ca esti cu mult mai mult decat toate acestea, ca faci parte dintr-un TOT Universal in care nu esti doar o rotita inerta…a unui joc in care rolul tau ti l-au scris altii, dupa bunul lor plac.Cand intalnim prezentul il intampinam cu ceea ce stim noi despre el apeland la cunostintele trecutului, nu avem o minte vie, libera, lucida asupra a ceea ce ESTE.Scapam tot timpul miracolul existentei, frumusetea deplina a unei realitati pe care nu o vedem pur si simplu…Avem rare momente cand suntem excedati de o imagine superba, mai ales atunci cand ne aflam in mijlocul naturii., eventual in concediu cand mintea se mai linisteste. Daca am vedea aceiasi imagine pe fereastra locului unde muncim, unde avem probleme…n-am vedea nimic din frumusete. Pentru a surprinde realitatea mintea trebuie sa fie linistita, receptiva. Atunci toate problemele vor capata rezolvare prin limpezimea starii noastre sufletesti eliberata de sub presiunea trecutului cu tot ce inseamna acesta :resentimente, gelozii, invidii, refulari, dorinte…toate generate de ego.. Subiectul este amplu si-i voi mai dedica 4-5 articole.

      • mesager zice:

        Calin,eu nu ma multumesc cu explicatii !Toate astea sunt ,,despre „,cum spunea cineva ,,degetul care arata spre luna „. Constientizare,ego,martor,conditionari,vigilenta …Poarta-ma ,frate,atat cat o pot face cuvintele ! Cat din tine exprima ceea ce stii ,ceea ce incerci sa explici ? Du-ma in concediu,frate,nu-mi explica de concediile cand se linisteste mintea…

        http://www.youtube.com/watch?v=_j6zzAoepLY ….

      • calinakimu zice:

        Este o cerinta care demonstreaza ceea ce vreau sa spun…Tu nu vrei sa te schimbi, tu vrei sa FII schimbat. Tu vrei de-a gata, ca asa ai fost invatat, sa ti se dea.Educatia familiala, scolara, sociala, ne transforma in roboti ascultatori, programati. Tu vrei sa te programeze altcineva, ca asa crezi ca functioneaza. Esti ca pasarica cu ciocul deschis care asteapta hrana. Tu insa esti ditamai vulturul, dar INCA nu sti acesta. TU esti calea, deoarece eu nu te pot lua decat in „concediul” meu, fapt ce nu te reprezinta pe tine Tu esti TU si este minunat ca este astfel, esti LIBER…dar nu vrei, iti este teama sa-ti folosesti libertatea, nu ai invatat inca sa zbori de unul singur in camp deschis, asumandu-ti riscurile libertatii.. Dac eu ti-as da o metoda, va fi metoda „mea”, nu are valoare pentru tine. As fi exploatatorul credulitatii tale. Tu trebuie sa-ti sfarami singur lanturile…Stiu, poate sa doara, dar este pretul platit ratacirii, de care nu esti integral vinovat, Dar trebuie sa pleci de la CINE si CE esti TU. Nu poti pleca de la altul, sa preiei de-a gata…Iisus nu spune mai mult. Spune EU sunt calea, adevarul si viata, precum TU esti calea adevarul si viata….Trebuie sa fie DESCOPERIREA ta…
        Fii tu luna…si n-o sa ai nevoie de nici un deget sa ti-o arate.

  3. Mihai Rotaru zice:

    trecut OM viitor TRECUT om VIITOR
    _______________ vs :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: >>>
    REALITATE Frica din trecut si viitor

  4. Mihai Rotaru zice:

    Incercam sa fac o reprezentare mai grafica…dar s-au ingramadit si pravalit:)

  5. calinakimu zice:

    Realitatea este cea de la care trebuie sa pleci. Trecutul este mort, el nu mai poate fi resurcitat decat ca amintire din memorie. Viitorul este imaginativ, este construit pe trecut, pe cunostintele acestuia adunate in memorie. Singura realitate atemporala, eterna se afla in VESNICUL prezent.
    Oamenii stau intr-o pozitie extrem de inconfortabila…Intr-un spagat instabil. Cu un picior in cimitirul trecutului si cu celalat sprijinit in „gol”, in sperantele viitorului. Despre ce realitate vrei sa vorbim? Nu ramane decat acest ACUM ! Cand vom traii in ACUM, fara bruiajele trecutului si viitorului, timpul psihologic din noi, se va opri. Atunci mintea va fi limpede, clara, atenta, nefragmentata, sa priveasca in toata splendoarea REALITATEA. Atunci vom fi liberi, se va deschide accesul spre CENTRUL fiintei noastre, acolo unde se afla „comoara” IUBIRII, singura comoara nepieritoare.

  6. mesager zice:

    Ce demonstreaza ?! Nu demonstreaza nimic ! Nu e despre mine.Tu trebuie sa demonstrezi….Exploateaza-ma si lasa-ma pe mine sa decid cat de credul sa fiu !Cand o sa vina randul meu sa explic si sa demonstrez, o sa explic si o sa demonstrez,deocamdata lucrurile spun ca e randul tau. Poftim.

  7. calinakimu zice:

    Ce sa-ti demonstrez?! EVIDENTA ! Daca tu nu VEZI ce se petrece cu tine, in tine, cine-ti poate spune?! Ce-ti spun eu, am REALIZAT. Ce sa-ti demonstrez mai mult decat o fac explicatiile babesti?! Eu nu vreau sa conving pe nimeni care nu doreste, care este „multumit” de viata sa…Fiecare doarme cum isi asterne…Eu vorbesc despre REALITATI ! Ce nu este de inteles?! Faptul ca suntem un produs, o facatura?! Pai priveste la cunostintele tale de unde sunt?1 Cum le-ai capatat? Cat te reprezinta si cat le reprezinti tu, cu voie sau fara? Urmareste-ti obiectivele, crezurile…de unde le ai? Crezi ca sunt inventia ta, creatia ta? Daca te vei lua la tocat marunt, marunt, nu mai ramane nimic de-al tau cu adevarat. Tu vrei demonstartii. VIATA mea este o asemenea demonstratie, dar trebuie sa o intelegi dincolo de vorbe. Tu nu te poti intelege pe tine si vrei sa-i intelegi pe altii? Asta este problema. Tu nu esti un caz izolat. Asa am fost formati….dar vine o clipa in care REALIZEZI si rupi lantul. Din clipa aia iti aparti, tie si intregului. ESTI TU !
    Orice ti-as spune eu nu face nici cat o ceapa degerata, daca TU nu realizezi ca TREBUIE sa faci ceva, nu sa-ti doresti sa faci ceva …ca sa „castigi” ceva. Asa cum fac asa zisii credinciosi ce alearga dupa Imparatia Cerurilor…Si o fac si cei care au mari averi pe lumea asta si vor sa le aibe intr-o forma sau alta si dupa moarte si cei care nu au nimic pe lumea asta si-si doresc sa aibe TOTUL pe lumea cealalata. Ce-ti spun eu trebuie sa vina din tine, ca o nevoie imperioasa, nu sa alegi, sa vezi ce pierzi si ce castigi. Asta este afacere, si nu are nimic a face cu ce-ti spun eu.

    • mesager zice:

      Si uite-asa mi-ai demonstrat cat sunt eu de greu de cap !Nu e nevoie sa-mi demonstrezi …

      • calinakimu zice:

        Nu esti greu de cap, esti PRINS de cap. Adica ti-ai pus toata increderea in posibilitatile mintii. Nici nu-ti trece prin cap ca TU nu esti mintea…Gandurile sunt urmarea conditionarilor educatiei, a trecutului…Traind in lumea lor, traiesti la periferia fiintei. In centru se afla REALITATEA ta…Acolo se ajunge cand bruiajul mintii va inceta, cand se va linisti vei auzii glasul inimii, pe care acum, in cel mai bun caz il intuiesti.

  8. mesager zice:

    Am vrut sa ma schimb

    Am vrut sa ma schimb pe unul mai bun,
    L-am cautat cu lumanarea,
    Inalt ca bradul, curat ca floarea,
    Si care noaptea sa doarma tun.

    Ce, cu mandrie, sa-si zica: unul
    Ca mine-n lume nu mai exista.
    Frumos, cu educatie ateista,
    Poti sa il cauti sa tragi cu tunul.

    Ce bine! Ce bine! Ce bine!
    Si, pe de alta parte, vai ce pacat!
    Nimeni n-a vrut sa se dea pe mine
    Si de-aceea am ramas neschimbat.

    Sorescu.

    Sunt prins de cap ….!Esti foarte sigur ca e ceva in neregula cu mine…m-ai ,,citit ” cu mare repeziciune si acuratete !De unde stii cum sunt eu ?!Nu vreau sa ma schimb…poate da…poate as avea de pierdut ceva pretios daca m-as schimba doar asa,ca sa traim si noi schimbarile de care vorbeste lumea !Cand am spus ,,poarta-ma,atat cat o pot face cuvintele ” am zis exact ce-am spus ;nu sa ma cari,evident !Fa-ti mila crestineasca si ma deconditioneaza cu o poezie,sa vedem cum stam cand ne tragem cu fata la rasarit…La povesti te pricepi,mi-a placut tare mult cum povestesti,dar …creioane colorate ai ? Demonstreaza-mi cucubeul…Ce credeai ca voiam sa-mi demonstrezi ?!

  9. calinakimu zice:

    Curcubeul trebiue TRAIT ca sa-l vezi asa cum este el cu adevarat. Eu ti-l voi colora cu culorile mele, culori care tie nu-ti spun poate nimic…Repet, orice transformare este urmarea unui eveniment : ASA NU SE MAI POATE, nu este o alegere…Cand asa nu se mai poate, nu-ti ramene decat sa ACCEPTI realitatea, nu sa te dai dupa cires si sa pandesti ca vanatoru’, sa-ti pice ceva mai bun, mai de folos, sa CASTIGI ceva. Toate antagonismele sunt false, nu au existenta de sine. Sunt capete ale unui aceluiasi fenomen : VIATA. A fii lacom este un capat, celelalt este generozitatea. Totul este o scara in care prima treapta, cea inferioara este una cu ultima treapta, cea superioara. Pe cea inferioara esti lacomia, pe cea superioara esti generozitatea. Tu nu vezi treapta de sus de multimea celor intermediare…Acest fapt este valabil pentru orice aparentă contradictie. : ura-iubire, nastere-moarte, intuneric-lumina s.a.m.d.. Ce ar fi unele fara altele?! Din aceasta aparenta contradictie se naste o energie care se transforma si ne transforma. Energia este aceiasi. Poeziile pe care le astepti tu sunt probabil frumoase si te fac sa suporti mai usor durerea, realitatea faptului ca NU ai trait pana acum cu adevarat, ca munca, energiile si timpul cheltuit te-au dus intr-un fund de sac. Bucura-te daca REALIZEZI aceasta. Lasa conflictul sa te cuprinda, traieste-l…Numai astfel, din durere s-a nascut…Electra, daca vrei ADEVARUL. Toate au un pret, nu fugi de el, mai devreme sau mai tarziu acest pas TREBUIE facut…Tu dupa curcubeu vei voi sa ti se demonstreze poate fulgerul, apoi lumina, zborul. Tu vrei sa zbori cu o aripa si nu stii sa zbori nici cu doua. Viata este curcubeu, fulger, lumina…este un tot organic, n-o fragmenta. Desfati larg aripile, asumati riscul si vei merita sa ZBORI .

    • mesager zice:

      Nu mie vreau sa mi se demonstreze fulgerul ,lumina si curcubeul,era doar un simplu mod de a spune.In spatele modului se afla o realitate : cu cat te apropii mai mult cu atat si cuvintele tale se transforma in poezie,devii un cantec in scris;nu se poate altfel.Dar…poate am inteles eu gresit,poate ai tu dreptate;ne-au impaiat astia pe toti si noi habar nu avem !Cel mai interesant este ca tu emiti pareri despre mine si imi dai sfaturi !Nu zic ca e ceva rau,nu ma deranjeaza,poate chiar o sa bag la tartacuta daca e corect,dar poti sa-mi explici pe ce te bazezi ca ai sesizat corect momentul meu ? Bine,sa zicem ca sunt impaiat,dar cu ce parte din tine imi vezi paiele,ce capacitati ai care iti spun fara putinta de tagada ca noi suntem un produs si o facatura ? Nu am trait pana acum cu adevarat ?! Demonstreaza si te cred.Daca stii cu adevarat sa-mi citesti viata ca-n palma,si ai capacitati de detectie mult deosebite de medie,atunci in mod sigur o sa stii si frecventa pe care receptionez si decid ce e fals de ce e adevarat.Spune-mi pe cuvintele mele.

      • calinakimu zice:

        Sa analizam…Noi ne nastem conditionati de o multime de factori care tin de un trecut al nostru …Karmic. Tara, familia, starea sociala si culturala , capacitatile mentale, toate sunt conditionari, fie conjuncturale, fie genetice. In clipa cand intrăm in lume asupra noastra actioneaza educatia familiala, scolara sau sociala, intram in structura unui sistem DAT. Acesta ne va forma dupa tipicul sau. Ni se vor da informatii, traditii, prejudecati, toate apartinand mediului socio-cultural in care ne-am nascut. Puritatea, curatenia noastra sufleteasca vor fi intinate de aceasta educatie IMPUSA. O data intrati in viata, observam ca ceva, ceva nu functioneaza. Chiar din adolescenta apare nevoia afirmarii propriei individualitati reprimate. Pe masura ce inaintam in varsta, societatea ne va plafona, ne va toca marunt orice initiativa da a iesi din card, dim pluton. Citeste ce am scris despre individualiate… Mintea este formata sa gandeasca egotic, concurential, sa se impuna, sa castige, sa lupte pentru putere, pentru dorinte tot mai mari, lacomia fiind incurajata. Intrăm astfel intr-o lupta fraticida cu semenii nostri, intr-o lupta in care sunt doar invinsi. Tu spui ca este poezie ce spun eu ca este CRIMA. Tot ceea ce cunoastem apartine trecutului mort si viitorului…inexistent. Prezentul, singura realitate este eludat, este ignorat. Eu despre asta tot vorbesc…Timpul fiind unul dintre dusmanii iluzorii cu care ne luptam precum cu morile de vant. Sunt foarte multe de spus…Voi mai publica cel putin 5-8 articole pe aceasta tema…Chiar de maine voi relua articolele. Ai citit cele ce spun despre ego? Daca nu …fa-o…Apoi mai discutam…
        Toate conditiomnarile pot fi inlaturate in clipa in care devenim CONSTIENTI.

  10. calinakimu zice:

    Si inca ceva…NU eu trebuie sa am drepatate sau tu…Verifica, nu ma crede pe cuvant. Daca eu te-as obliga, te-as impinge sa faci ce zic eu…inseamna ca devin exploatatorul tau si nu voiesc asta. Eu vreau doar sa te „tulbur”…sa-ti dau un branci din dragoste, un ghiont prietenesc… Eu am emis pareri despre tine cand tu mi-ai cerut aceasta…si mi-ai cerut-o intrebandu-ma de tine.Parerile mele sunt formale si se bazeaza pe vorbele tale. Sfatul meu este sa-ti urmezi CALEA, o cale pe care TU trebuie sa ti-o gasesti. Eu nu te contrazic, te completez…Nu este importanta „dreptatea” mea sau a ta…Asta este joc de glesne. Important este doar ce FACI TU. Faptul ca te vad impaiat este consecinta intrebarilor tale, confuzilor tale…Repet, eu te cunosc doar dupa vorbele tale…iar vorbele ne pot induce in eroare…Poate ca nu te-ai exprimat corect, sau poate nu te-am inteles corect. Eu nu te judec, tu iti oglindesti chipul cuvintelor despre framantarile tale in constatarile mele…

    • mesager zice:

      ,,De ce,domnule profesor,
      Mi-ai dat drept pedeapsa o nota ?!
      Mai bine-mi dadeai in fund un picior ,
      Ca si-asa nu stiu eu nicio iota !

      Calin,eu am alte ,,butoane” !(Vorba lui Puric la o emisiune : Doamna,eu am alte butoane!)Nu le-ai nimerit pe butoanele mele ,dar imi place sa discut cu tine,esti un om sincer si asta e destul de rar in zilele noastre.Schimba nai…!!!,,,registrul ,catastihul in care te uiti dupa ce note am avut eu la scoala e facut de comunisti !
      Stii cum doarme albina !Tot suntem amandoi stupari,asa ca…stii cum doarme ?!

  11. calinakimu zice:

    Eu nu dau note si nici nu cred in ele…Este o conditionare de-a ta…nu-mi pune in carca ce nu-i al meu, sau poti s-o faci …daca asa te simti mai bine.
    Faptul ca te bazezi pe butoane…este treaba ta, eu nu am butoane…eu vorbesc de ceea ce ESTE, chiar daca nu este convenabil…
    Ti-am dedicat ultimul articol…
    Albina NU doarme….nu-si permite…Noi in schimb sforaim si credem ca sforaitul este actiune?!

  12. calinakimu zice:

    La ce iti foloseste sa stii cum doarme albina…Nu vrei sa stii cum dormi tu, sau eu…?! Este mai interesant.

    • mesager zice:

      Mai ,Calin…cu tine n-o scoate omul la cale !Cum dorm eu,domnule,cum dorm ?!

      • calinakimu zice:

        Dragule…esti multumit de viata ta, de viata semenilor tai, de ceea ce vezi ca se intampla cu lumea noastra? DA ! Atunci fugi de mine. Voi pierde un prieten…dar cel putin stiu ca nu-ti mananc timpul de pomana, nu-ti mai pierzi vremea cu mine. Ramai la Puric, el anesteziaza, este o bibliotecă de citate ale altora, este un bun anestezist. Cu mine este mai greu…eu doresc operatii pe cord deschis, fara anestezie…Asa ca mai bine fuuugi.
        Daca raspunsul tau va fi NU ! Atunci stai langa mine si impreuna sa ne TREZIM, sa REALIZAM, iar proba inseamna trezirea inteligentei sufletesti, singura inteligenta non-speculativa…
        Eu si nimeni nu te poate trezi cu forta la REALITATE. Daca esti trezit ACTIONEZI, nu intrebi CUM?! Intrebarea asta spune ca nu REALIZEZI. Cand stii ca ai un sarpe la san, nimeni nu trebuie sa-ti spuna ce sa faci, cum sa scapi de el. Nu intrebi daca este bine s-l iei de coada sau de cap…atunci cand TREBUIE sa-l arunci.

  13. mesager zice:

    Marin Sorescu – Bunica si chibriturile

    Pastra bunica niste riduri
    Intro cutie de chibrituri
    Si numai ce si le punea
    De cate ori se enerva.

    Nepotul neastamparat-
    A dat de riduri, le-a furat,
    Le-a pus pe frunte, le-a lipit,
    Si gata-a imbatranit!

    Acum bunica-i o copila,
    Iar pustiului ii plangi de mila:
    Dintii si-a scos cu clestele
    Si nu-i mai plac povestile…

    Heee-he…sa-l arunci zici ?! Tot Puric are un banc despre unu’ care statea plin de sange si de rani cu un bumerang in mana.Si vine altu’ si zice :
    -Ce faci,ma,ce-ai patit ,vai steaua ta !?
    Si asta spune :
    -Uite,ma,bumerangul asta …
    -???!!! arunca-l,da-l in …
    -Arunca-l tu ….

  14. calinakimu zice:

    De ce iti este frica nu scapi…nici cu bancuri si nici cu Purici…

  15. calinakimu zice:

    Eu nu scap…deoarece nu fug…nici de bumerang nici de adevar…

    • mesager zice:

      Nu mai zic nimic.Pentru ca am zis ca esti sincer ,ori neatentia cu care scrii poate sa aibe si alte cauze decat superficialitatea sau reflexele…Pa ,dragule,pa !

      • calinakimu zice:

        Sinceritatea este NORMALITATE.
        Insasi faptul ca poti fii dubitativ asupra faptului ca judeci superficialitatea, cand „la repezeala” imi mai scapa sau se pierde o litera, este un motiv sa analizezi… CINE este cel superficial?! Forma sau fondul?!
        Cu drag…pa si tie…

  16. sharabagiu zice:

    Buna din nou Calin, incep prin a-ti spune ca ma bucur nespus pentru tine. Imi place cum scrii si cum abordezi subiectele. Mai mult, fara sa vrei m-ai ajutat sa-mi dau seama de o problema de-a mea. Nu te intelesesem pentru ca nu-ti citisem postarile si toate raspunsurile pe care le dai celor ce-ti scriu. Stau si ma intreb oare cati oameni inteleg si apreciaza efortul (ca sa nu zic „timpul” :)) pe care il face cineva de a explica conceptiile gresite care s-au lipit de noi ca o boala urata? Stiu, e si bucuria noastra de a ajuta, de a face un lucru util. O intrebare: de-acord cu cele spuse de tine referitor la PREZENT. Cum vezi sau cum intelegi/explici fenomenul de deja-vu?

    • calinakimu zice:

      Buna…sharabagiu…Astazi am avut o zi din acelea care la tara sunt ” impuse”…Aici, alaturi de pamant…cand te identifici cu el, cu miracolul demiurgic al creatiei, din momentul in care „pui” in pamant si dai sanse semintelor sa moara pentru a renaste ca…morcovi, tomate, ceapa, dovlecei, porumb, iti iei si o mare raspundere, aceea de a le ingriji, de a le plivi, grapa, uda,ocroti…Nu merge cu …las pe maine(?!). Din acest motiv taranul TARAN, este om dintr-o bucata, responsabil, serios in tot ceea ce face. Cu animalele, cu gradina si ogorul nu merge sa te ocupi cand ai chef, sau cand nu te doare nimic…
      Asa incat astazi am fost intrega zi ocupat si asta se leaga de intrebarea ta referitor la „efortul” comunicarii. Cu singura ai raspuns…nu este vorba de nici un efort real. Oare fericirea, bucuria, responsabilitatea presupun efort? Efortul si vointa sunt necesare cand faci lucruri opentru care nu ai bucurie.
      Fenomenul deja-vu este normal, atata timp cat este atat de raspndit. Noi nu suntem la prima si nici la ultima existenta. Nenumaratele existente pe care le-am petrecut sunt toate inregistrate in profunzimile subconstientului nostru. Dupa ratiuni ce ne scapa, aceste amintiri pot reveni intr-o masura mai mare sau mai mica pe parcursul actualei existente. Sunt locuri pe care noi le-am mai cunoscut intr-o viata anterioara. Daca ne gasesc intr-o anumita stare, intr-o stare de receptivitate, fara sa fim bruiati de ganduri, de ingrijorari, de temeri, putem avea revelatia faptului ca resimtim o familiaritate fata de peisajul, sau locul respectiv. Cred ca multi am avut asemenea intuitii. Sunt cunoscute cazuri, mai ales de copii, care descriu cu lux de amanunte intamplari petrecute intr-o viata anterioara…Repet, nu cinosc criterile dupa care apar asemenea amintiri in mod spontan.
      Dar daca chiar dorim putem sa facem auto-regresii in timp…pana chiar dincolo de momentul nasterii. Sunt exercitii specifice acestei regresii. Chiar te intereseaza? Eu am facut asemenea regresii, sunt posibile, dar prezinta un grad de periculozitate in lipsa unei pregatiri prealabile…si pregatirea presupune activarea gandirii, cunoasterea corpului spiritual eteric, la inceput al plantelor….si usor usor se poate merge tot mai in adanc in spre celelate corpuri spirituale. Nu este un scop in sine, tine mai mult de latura „spectaculara”. Cum poate reprezenta un salt spiritual, poate fi insa si un pericol daca nu esti pregatit suficient, daca fortezi…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s