De ce trebuie sa cunoastem „lumile spirituale” . (10)

image-4-23Este deja cea de a zecea postare din şirul de postări dedicat cunoaşterii spirituale. Poate(?!) că unii dintre dv. au aplicat deja unele dintre modalităţile prin care ne putem dezvolta percepţia spirituală, acele organe de simt spirituale cu ajutorul cărora vom putea cunoaşte lumea de “dincolo”. Desigur, pentru alţii, chiar dacă au citit, nu consideră oportună această posibilitate. Pentru cei mulţi această abordare reprezintă un domeniu complet necunoscut, ignorat…lumea suprasensibilă, spirituală este pentru ei doar o noţiune abstaractă.
Să recapitulăm şi să vedem unde suntem. Pentru cei care au urmărit aceste postări în vederea găsirea caii spirituale a cunoaşterii, amintesc că s-a vorbit la început despre acel tablou al propriei vieţi, survenit în urma activării gândirii, tablou măreţ, extatic şi cuprinzător a ceea ce am trăit în această viaţă pe Pământ, al experienţelor personale. Apoi, pe măsură ce iubirea, compasiunea, îşi fac loc în inima noastră, în conştiinţa golită de pânza deasă a gândurilor şi instalarea unei linişti lăuntrice, pătrundem în viaţa prepamanteană, adică între ultima moarte şi noua naştere pe Pământ. Acestea toate s-au petrecut aevea cu fiecare dintre cei aflaţi pe Pământ. Acum doar ne căpătăm capacitatea de a ne reaminti. Nu facem decât să ne “provocăm” trezirea acestor amintiri care “zac” în noi chiar în această clipă, de care nu suntem “încă” conştienţi. Pe măsură ce ne provocăm prin aceste metode de activare a gândirii, de sensibilizare, de iubire… amintirile vieţuirilor trecute vor reveni.
O piedică primară în calea acestei reamintiri este “neîncrederea”, o incertitudine pe care o avem asupra acestei posibilităţi de trezire a unor capacităţi în care nu “credem”. Fără un act devoţional din partea noastră în această cercetare, fără a simţi o nevoie lăuntrică “devastatoare”, totală, o chemare sinceră…nu vom putea accede în lumile spirituale. Nu este vorba de un “hobby” sau de cunoştinţe bune de arhivat în vrun sertar al memoriei…
Mai este o categorie de oameni care pun o întrebare aparent legitimă(?!). De ce să mă intereseze cava…ce oricum voi afla după moarte, ceva pentru care trebuie să dedic timp şi energie şi care-mi va fi revelat la momentul potrivit? Dar mai mult decât atât…poate că această posibilitate nici nu există, este o himeră, o iluzie. S-ar putea să nu existe decât această viaţă, bună/rea…
Toate aceste dubii, aceste întrebări, provin dintr-o totală necunoaştere a realităţii existenţei. Faptul că ne punem aceste întrebări denotă că noi, cu toate că am mai vieţuit înainte de această viaţă actuală, că avem experienţa multor vieţi, până acum NU am avut “gânduri” despre acestea. Aceste gânduri despre lumea spirituală trebuie avute, trăite aici pe Pământ…şi numai aici. În lumea spirituală ne vom întoarce cu ele şi când vom reveni pe Pământ le vom putea vieţui. Doar cu ce ce gândim şi cu ce facem aici pe Pământ, ne întoarcem şi aici şi “dincolo”… vietuindu-le…Ce ştim în lumea spirituală, în interludile dintre vieţi, este ce aducem din experienţa pământească şi nu revenim pe Pământ decât cu gândurile, cu cunoştinţele obţinute în urma vieţii noastre terestre.
Dacă acum, în timpul vieţuirii pe Pământ nu vom acumula experienţe, gânduri, trăiri spirituale, după moarte nu vom recunoaşte multe din realităţile spirituale ale celelaltei lumi, pur şi simplu nu vom înţelege decât cu ce venim ca posibilitate de înţelegere. Trebuie ca AICI pe Pământ să dobândim cunoaştere spirituală care ne va fi de folos în lumea suprasensibilă.
Această situaţie nu a fost dintotdeauna. În postarea cu nr. 9 spuneam cum oamenii vremurilor trecute erau într-o legătură Divin-spirituală cu realitatea.
Omul zilelor noastre va trebui să se scufunde în propriul suflet pentru a capăta cunoaştere spirituală, absolut necesară evoluţiei. Ceea ce acumulăm acum ca gânduri de natură spirituală, cu acestea ne vom întoarce în lumea spirituală după moarte şi vom reveni în următoarea reîncarnare. Prin aceste preocupări de natură spirituală ne vom stimula amintirea vieţuirilor trecute, apropiindu-ne pas cu pas de lumea suprasensibilă. Desigur, nu este uşoară această descoperire individuală şi trebuie plecat de la o totală disponibilitate, libertate în gândire în afară oricăror prejudecăţi.
Gândirea “matematică” a lumii noastre materiale nu are nici un fel de relevanţă în lumile spirituale.
Rudolf Steiner,părintele antroposofiei, explică pe înţeles acest fapt. Astfel, adevărul lui Euclid învăţat în şcoală ca axiomă, este ceva…de la sine înţeles : între două puncte A şi B linia dreapta este drumul cel mai scurt. În lumea spirituală…oricare alte drumuri sunt mai scurte, exact invers. În lumea spirituală poţi ajunge de la A la B pe oricare drum ocolit pe care ţi-l imaginezi…el fiind mai scurt decât să păstrezi riguros o linie dreaptă. În lumea spirituală drumul cel mai lung este acela ce se parcurge în linie dreaptă, într-un spaţiu bidimensiomal sau unidimensional.
Noi, în lumea materială suntem obişnuiţi să lucrăm cumva mecanic, după ce ne-am însuşit activitatea respectivă şi bineânţeles o facem din ce în ce mai repede. Dar dacă tot timpul ar trebui să întreprindem acţiuni noi pentru care nu ne-am căpătat încă abilităţi, atenţia şi timpul cheltuit ar fi mult mai mare. În lumea spirituală absolut totul este făcut cu maximă de atenţie. Acolo fiecare “pas” este făcut conştient, în deplină atenţie, iar linia “dreaptă” constituie cel mai lung drum între două puncte.
Dacă ne vom obişnui cu asemenea gândire urmează să ne trezim acea înţelepciune ce se află în noi, ea trebuie doar să ne-o reamintim, să o activăm.
Cu siguranţă , oricine poate dobândi cunoaşterea spirituală, poate înţelege adevarurule acestei lumi. Rolul celor care au cunoştinţă despre aceste lumi este de a trezi în semeni amintiri reale despre viaţa prepamanteană. Noi va trebui să “ascultăm” ce ni se spune, să privim adnc în sufletul nostru şi vom găsi toate aceste cunostiinte în propriul suflet, ele existând acolo, aşteptând să fie redeşteptate. Ştiinţa actuală nu ne poate fi de mare folos “încă”, cu toate că aceasta s-a reorientat în spre lumea spirituală din ce în ce mai profund.
Oricum, nu prin “raţiune” vom dobândi cunoaşterea spirituală, aceasta neputând fi obţinută decât prin…IUBIRE.
Desigur, experienţele trăite pe Pământ în decursul nenumăratelor vieţi ne-au lăsat în suflet o amintire Cosmică ce trebuie activată. Tot ceea ce vom dobândi se află deja în cel mai adânc conţinut al sufletului omenesc…
Va continua…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Multiversuri spirituale și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s