Dreptate… versus avantaj.

sublima-libertate_357a3143eabc9eConstatăm, fără o analiză cât de cât lămuritoare asupra faptului, că suntem foarte dezbinaţi, atomizaţi, împărţiţi în grupuri pro sau contra. De ce oare se petrece acest fapt care este o realitate de necontestat?
Ne uneşte dorinţa firească de “mai bine” şi ne despart căile de a ajunge la acest deziderat. Până aici, aparent, este firesc că fiecare să aibă propria părere şi să se alăture celor ce-i împărtăşesc crezurile. Spun aparent datorită modului extrm de subiectiv şi supus în mare măsură “intereselor”, mai mult decât corectitudinii sau dreptăţii.
Din clipa în care omul a devenit conştient de sine şi-a luat şi cea mai mare responsabilitate…gestionarea libertăţii de decizie. Până atunci “natura” inscripţiona genetic  instinctele de supravieţuire, de conservare, de înmulţire ale speciei. Acum acestea au trecut pe un plan secund, în măsura în care controlul a fost preluat de această conştiinţa  “înarmată” cu capacitea de a gândi. Din păcate, această capacitate, la rândul ei, a preluat controlul aproape în totalitate, în detrimentul sensibilităţii, a interiorităţii, a iubirii, acolo unde se manifestă conştiinţa de sine. Cele două emisfere ale creierului sunt diferite ca funcţii. Una va avea abilităţi ce ţin de logică, de matematică, alta de poezie, de sensibilitate artistică. Dar superioară rămâne conştiinţa de sine, intuiţia , inteligenţa, care nu înseamnă nici memorie şi nici calcule. Înseamnă cu mult mai mult…
Dar, cum eu cred că fiecare trebuie să vorbească din proprie experienţă, voi fi mai explicit.
Când am auzit la “Naşu tv’” vorbindu-se despre meritocraţie am intrat pe acea platforma. Ce am văzut m-a îngrozit. Acolo nu era contestată numai meritocraţia, acest principiu al selecţiei naturale, verbal, era linşat un om, de-a dreptul inexplicabil. În ceea ce mă priveşte, am fost de partea meritocraţiei  pe loc, spontan, ca mai apoi după ce am citit, m-am informat, să devin un susţinător fervent. Ce nu puteam înţelege, era violenţa atacurilor asupra d-lui Laurenţiu Primo, care nu a făcut decât să preia de la Confucius, părintele spiritual al acestui principiu natural, principiul adaptand-ul cadrului socio-politico-economic. Că de aici pot apărea dezbateri, înţeleg, dar în nici un caz nu pot fi acceptate atacurile la persoană. O altă uimire, la fel de mare, a fost aceea în care am văzut că acest principiu clar, limpede, firesc, era considerat de origine comunistă şi utopic?! Inimaginabil…Bineânţeles că ‘’apărătorii ‘’ actualului sistem, profitorii de rangul doi sau trei, plătiţi pentru a denigra meritocraţia, în lipsa argumentelor sustenabile  pe principiul comunist :  denigrează, denigrează, că tot rămâne ceva, atacau pe susţinătorii meritocraţiei, din toate pozitile, vorba… „ilescianului”.
Confucius spunea…”Oamenii superiori sunt sensibili la DREPTATE, cei inferiori la AVANTAJ” Adică cum “superiori”?Adică cei altruişti, care pun întregul înaintea părţii, care văd binele universal în faţa celui personal, dreptul general, în locul celui particular, asta fără să însemne comunismul inventat de filozofi, după ureche. Iar “inferiori”…adică cei egoiştii, pentru care este mai importantă partea decât întregul, persoana decât totalitatea, avantajul personal în locul celui general, iar acesta mai curând aduce a …capitalism. Simplu, nu?!
Acum SISTEMUL…indiferent de “ism-ul” sub care se legitimează si-a dovedit INCAPACITATEA de a asigura prosperitate materială, si evoluţie spirituală. În schimb din punct de vedere tehnico-stintific, domenii în care a funcţionat „doar” creierul, s-au făcut progrese uriaşe. Din păcate aceste progrese nu au asigurat numai abilităţi de comunicare sau confort, ele s-au întors  împotriva omului prin descoperiri în domeniul armelor de ucidere în masă, de control al cetăţenilor, prin mutaţii genetice, prin folosirea stimulilor chimici în vederea obtineri unor producţii sporite în agricultură şi zootehnie, care s-au întors împotriva omului, a sănătăţii sale. Cu alte cuvinte folosind doar creierul, acesta este format, supus intereselor politicianiste, adică a oamenilor inferiori SENSIBILI LA AVANTAJ. Acum, a fi “inferior” sau superior” ţine de modul cum consideră fiecare să se poziţioneze. Sunt oameni care din frică, din laşitate, cu toate că sunt nemulţumiţi de “sistem” , susţin sistemul, cum sunt şi cei care urmăresc strict avantaje imediate şi sigure, nu dau vrabia din mâna… şi fac parte din sistem fiind profitorii acestuia, sau dintre susţinătorii lui avantajaţi circumstanţial. Cum principiul meritocrat propune un salt evolutiv uriaş,  prin care se restaurează VALOAREA, MERITUL, profesionalismul, dreptatea,  împotriva sistemelor existente profitoare bazate pe avantaj ca singur criteriu de valoare,  care a adus şi aduce atâta suferinţă într-o lume polarizată, între cei extrem de puţini super-bogaţi, exploatatorii, cei de la putere, politicieni, corporatile, oamenii de afaceri, băncile , ce şi-au dat cu toţii mâna…şi cei supra sărăciţi, exploataţii care sunt într-un număr impresionant de mare, covărşitor, cu siguranta că SISTEMUL nu va ceda de bună voie PUTEREA. Aliatul cel mai puternic al acestui sistem cu picioare de lut este mass-media, care aparţine aproape în totalitate sistemului, care manipulează  dezinformează  şi dezbină  în folosul sistemului. Majoritatea oamenilor nici n-au auzit de această posibilitate reală, meritocraţia. Aceasta este o problema majoră. Apoi urmează profitorii sistemului, fricoşii, laşii, nepăsătorii care refuză din start meritocraţia. Eu cred că cei ce vor schimbarea sistemului reprezintă jumătate din totalul omenirii, cealaltă jumătate fiind reprezentată de ceilalţi, dezimformatii, profitorii, fricoşii şi nepăsătorii. Cel care nu este de acord cu schimbarea sistemului, cu meritocraţia, se poate recunoaşte prin vehemenţa cu care atacă meritocraţia şi pe susţinătorii ei şi prin întrebări viclene. Când începi să întrebi …”cum?”, înainte să realizezi că este cea mai stupida, cea mai simplă întrebare prin care incearci să “fugi” de reponsabilitate, care nici nu merită să fie pusă, este clar că eşti interesat sau îţi este frică. Dacă vrei …poţi. Am vorbit cu o mulţime de oameni şi am văzut reacţii foarte diferite ale celor care erau contra, chiar dacă explicatile difereau, de la elaborate, la naive, dar toate erau încercări penibile de dezimplicare, de frică, de sustragere din faţă realităţii prin motivaţii jalnice.
Este atât de clar acest principiu încât orice discute în contradictoriu, dubitativă, este hilară. Cei care sunt contra NU au nici un fel de argument REAL, dar în schimb atacă cu o vehemenţă disproporţionată, încercând să contra-balanseze lipsa argumentelor. Normal că ei devin apărătorii sistemului, tot fără argument, realitatea dându-le în cap, la propriu.
Celor ce le este frică trebuie să le spun,  că cei care văd o nedreptate şi nu intervin, nu fac nimic…sunt LAŞI…
Şi aici revenim la constatarea lui Confucius…din titlul articolului.
Fără supărare…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Meritocraţia și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s