Anti-sistemul meritocrat

sublima-libertate_357a3143eabc9e

În continuare doresc să amintesc câteva considerente lămuritoare, zic eu…asupra conceptului …meritocratic.
Cum meritocraţia nu este un sistem şi cum ea se doreşte a înlocui sistemul actual…se pot naşte confuzii. Toate sistemele “inventate ” de om au fost gândite pentru satisfacerea unor interese de “grup”. Interesul general este o noţiune abstractă pentru toate sistemele. Acestea, sistemele, sunt construcţii artificiale, de laborator, care pleacă de la o situaţie dată…de la premize false…
Toti sustinatorii meritocratiei…NU O FACEM PENTRU NOI. Cred că sunt în asentimentul sustinatorilor meritocratiei spunând că cei ca ” noi “, cei ce credem în dreptate, adevăr, cinste…într-un cuvânt…în meritocraţie…NU PUTEM FI ÎNFRÂNŢI NICIODATĂ. Şi ştiţi de ce?…fiindcă noi nu vrem să fim învingători. Credinţa noastră ESTE ÎNVINGĂTOARE, ea funcţionează în întreg UNIVERSUL, generând supravietuire sau evoluţie.
Faptul că noi oamenii încă mai “credem” în puterea limitată a minţii şi nu ne putem depăşi ÎNCĂ condiţia precară, nu înseamnă că poate “mâine” sau în viitorul apropiat, mai de voie…mai de nevoie, nu vom urma exemplul pe care INTELIGENTA UNIVERSALA ni-l da în întreaga ei manifestare.
Nu o facem pentru noi, susţinând acest principiu cu caracter universal, o facem pentru a fi în consens cu totalitatea, cu menirea noastră în lume.
În final  ” toţi ” vom fi “beneficiarii” acestui principiu valoric, cu singura deosebire că pentru noi MERITOCRAŢIA este deja în sufletul şi faptele noastre.
Nu poate exista …VICTORIE mai mare, fară să doresti  ‘’invingi’’, decat poate…proprile limite..
Paradoxal…sistemele sociale, politice, economice sunt adresate celor mulţi dar servesc “celor puţini”, sunt în folosul minorităţilor conducătoare, minorităţi care confisca în folos propiu sistemul  prin puterea de decizie căpătată. Această putere poate fi obţinută prin alegeri, alegătorul fiind pus să aleagă între mai multe rele, în aşa zisa democraţie…sau prin forţă, în dictatură. Cel puţin în dictatură este mai multă sinceritate, ştim cum stăm…
Că sistemul este capitalist sau socialist…că este cu faţă umană sau …sălbatic…vorbim despre acelaşi fapt : societatea va fi polarizată între stăpâni şi sclavi, între conducători şi supuşi, între puternici şi slabi. Ciudăţenia majoră este că cei puternici sunt “cei puţini”…iar cei slabi sunt “cei mulţi”. Totuşi…ce-i legitimează pe cei puţini să preia controlul şi să-i exploateze pe cei mulţi ? Răspunsul este dezarmant de simplu…SISTEMUL…
Toate sistemele …indiferent de “formă”…democratică sau totalitară. Indiferent de pălăria doctrinară care le acoperă, au o singură ideologie : ACAPARAREA PUTERII prin orice mijloace…scopul scuzând(?!) mijloacele. Astfel se ajunge în situaţia în care cei mai lipsiţi de scrupule, cei mai rapaci, cei mai dornici de puterea discreţionară…preiau puterea, preiau sistemul în folos propriu, confiscandu-l.
Meritocraţia NU este un sistem…deoarece nu a fost concepută în laboratoarele ideologilor, al filozofilor sau ale politicienilor. Meritocraţia este un PRINCIPIU de funcţionare al existenţei. Dacă chiar dorim să-i găsim paternitatea, s-o nominalizăm în afară existenţei. care înseamnă totalitatea, o putem numi… Natură, Dumnezeu, sau Adevăr… Selecţia naturală este principiul după care, am mai spus-o, da posibilitate existenţei să supravietuiasca…în lumea necuvântătoarelor. În lumea noastră, a cuvântătoarelor se numeşte meritocraţie si ea reprezinta motorul evolutiei, in care cei mai buni dintre cei buni conduc. În natura necuvântătoarelor…totul este articulat, lanţurile trofice, polarităţile se întrepătrund,echilibrul fiind esenţial. În lumea sistemelor noastre, în lumea cuvântătoarelor ce vedem(?!)…echilibrul este precar, războaie, lupta pentru putere, pentru a ajunge la conducerea sistemelor în vederea acaparării, a îmbogăţirii…totul se subordonează unui egoim exacerbat în dauna totalităţii…periclitând însăşi totalitatea din care şi prin care ne manifestăm. Este elucubrant…
Fac aceste precizări pentru a înţelege bine că meritocratia nu doreşte înlocuirea unui sistem…cu un alt sistem. Dacă până acum sistemele au fost încercări, au fost experimente experimente pe “oameni”, care din păcate toate au eşuat lamentabil şi cu un preţ extrem de mare, prin suferinţa multor miliarde de oameni…principiul meritocrat este verificat din timpuri imemoriabile, dintotdeauna, având ca rezultat…printre altele…însăşi existenţa omului. Ce recomandare mai bună dorim?
Dacă vom înţelege acest fapt extrem de simplu de înţeles…nu va mai trebui să alegem, să fim în postura dubitativă…echivocă…de a alege… Când ai de ales… trebuie să alegi între mai multe rele. Cant “ştii”…nu mai ai de ales…
Meritocraţia nu este compatibilă cu nici un sistem, pe nici o coordonată. Meritocraţia pleacă de la un criteriu pe care nici un sistem omenesc nu-l poate promova, nu-l poate accepta : MERITUL…meritul valoric, demonstrabil experimental, susţinut prin fapte.
Şi totuşi …ce vedem(?!)…Meritocraţia a fost lansată pe piaţă, este drept, pe o piaţă stăpânită de mijloace de informare confiscate de sistem, pe o piaţă formată din oameni ”anesteziaţi” de sistem, de prejudecăţi, de o educatuie iresponsabilă, ternă, vetustă şi care confuzand, denaturând, prin minciuni şi delaţiune, prin malversaţiuni şi manipulare, acest principiu meritocrat, devine inaccesibil minţilor încremenite, captive în acest sistem sordid.
Ne-a fost indusă ideea că societatea trebuie organizată de către un sistem care la rândul sau poate fi, în cazul pluripartididmului, în aşa numită democraţie, decât de dreapta,stânga, centru, centru dreapta, centru stânga…o întreagă nebunie… Domnilor…doamnelor…viaţa nu este nici de dreapta, nici de stânga şi nici de centru… Viaţa cere singură ce este nevoie, este fluidă….este într-o continuă schimbare…cu condiţia să fie TRĂITĂ în deplină conştientă. Jocul vieţii este plin de mister, o aventură incitantă, provocatoare, veşnic nouă şi …eternă…De ce s-o îngrădim, s-o comprimăm în tiparele unui sistem sau al altui sistem…sisteme care şi aşa sunt tributare unor doctrine doar declarative. În ultima esenţă sistemul este puterea acaparată în folos propriu de o mâna de alienaţi mintali…numiţi politicieni… Spun alienaţi, atâta timp cât aceştia vor mai mult decât le trebuie şi pentru aceasta fac ORICE, dorindu-şi o puterea dominatoare şi discreţionară, putere ce le da posibilitatea să-şi atragă câştiguri tot mai mari. Asta nu înseamnă că în meritocraţie va fi haos, că în lipsa unui sistem organizatoric partinic…totul va fi dat peste cap… NU ! Mai mult decât atât, organizarea va fi de cel mai înalt nivel, ea fiind coordonată de competenţă, de oamenii cei mai valoroşi dintre cei valoroşi.
Într-o societate meritocrată competenţa, competiţia, conducerea, activitatea la oricare nivel…vor fi valorizate, vor avea un caracter bazat pe merit.
S-a ajuns până acolo încât SISTEMUL SUNTEM NOI…sistemul ne-a pătruns în minte şi în simţire, este o a două noastră natură, nu mai putem concepe organizarea socială in afară acestui sistem partinic utopic, în mod ipocrit numit democratic, chiar dacă adevăraţii pierdanţi suntem noi, noi cei mulţi.
Mai mult decât atât, s-a ajuns chiar la aberanta afirmaţie că principiul meritocrat ar fi utopic, inaplicabil ?!  Este aproape de neimaginat cum ne putem nega propria natură, însăşi principiul evolutiv, prin care suntem ce suntem…oameni.
Adică, cu alte cuvinte, în ciuda faptului că ne-am căpătat dreptul de a decide, încă nu suntem destul de evoluaţi de a putea decide corect, de a conştientiza realitatea, ADEVĂRUL.
Acum, aceste sisteme au creat un haos inimaginabil demonstrand ca realitatea depăseste imaginatia, din păcate in sens negativ. Va trebui sa profităm de acest haos si aceasta nu o poate face decăt INTELIGENTA careia i se oferă un ” cămp ” de manifestare larg, tocmai prin existenta acestui haos care se ” cere ” sa fie organizat…Si cum organizarea nu trebuie sa mai plece de la sistemele falimentare incercate, sau dupa alte sisteme concepute in laborator, va trebui sa apelam la adaptarea principiului selectiei naturale in lumea noastra a cuvantatoarelor INTELIGENTE…O inteligenta filtrată prin esenta noastra spirituală…sufletul…Fară acest ” filtru “, chiar daca nu vom repeta greselile de pană acum…vom face altele.
Cum spunea Cioran…omul zilelor noastre se află între maimuţa fără par…şi îngerul fără aripi… şi zic eu, din păcate, mai aproape de… maimuţa fără par.
Astept ca REALITATEA sa ma contrazica si sa ne putem lua zborul spre inaltimile binecuvantate ale unei existentei eliberată de TRECUTUL MORT.

 

Reclame
Acest articol a fost publicat în Meritocraţia. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Anti-sistemul meritocrat

  1. constantin zice:

    Tatal meu imi spunea asa „Nu te-ai nascut cu nici o culoare, te-ai nascut sa fii om, te-ai nascut sa ai o coloana vertebrala”.

    • calinakimu zice:

      Corect… dar ca să confirmi calitatea de OM din naștere, este nevoie de conștientizare, trezire, atenție, inimă/minte funcțională. Nu este ușor, într-o lume atăt de iresponsabilă, de egotică.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s