Despre pragmatism

Aud, din ce în ce mai des, sintagma autoreferenţială…”eu sunt pragmatic”…”eu sunt eficient”, spusă ,dacă nu cu infatuare, cu sigutanta ca pe o amenintare, ca să ştim cu “cine”avem de a face. Eu cred că ar trebui spusă…ca o scuză, pentru modul “rece”, impersonal, cumva mecanic, pur cerebral, în care dorim să ne manifestăm. Desigur, în plan ştiinţific, pragmatismul este aproape o cerinţă obligatorie….dar extinderea acestui mod de “a fii” în celelalte domenii ale vieţii, în relaţiile inter-umane….zic eu, devine o piedică în calea unei “înţelegeri”…omeneşti.

Această eficientă se capătă din copilărie, în procesul educaţional şi mai târziu ea devine un…”modus vivendi”. Urmărind eficienta, pe cât posibil în tot ceea ce facem, ajungem nişte…roboţi, pierzând aproape definitiv capacitatea de a trăi, de a ne bucura, nu de “câştigurile” eficienţei…cât de bucuriile esenţiale ale existentei. Credeţi…că putem “iubi”…cu eficientă( !?) sau privi cerul înstelat, un trandafir…cu pragmatism( !?)sau admira un răsărit, un apus de soare…cu eficientă mai mare decât a unui om care nu este pragmatic?
Această “impunere” a unei atitudini eficiente, care nu este naturală şi proprie fiinţei noastre, ne va face să “pierdem”, repet, multe din bucuriile “ineficiente” ale vieţii.
Eficienta…ţine de capacitatea organizatorică a persoanei….Nu întâmplător nemţii sunt atât de pragmatici. Ei tot ceea ce au făcut şi fac…este pus sub semnul acestei eficiente organizatorice. Dacă ar fi fost mai puţini, “eficienţi”, în timpul războiului ar fi omorât mai puţini oameni. Poate că nivelul actual de viaţă al Germaniei era mai scăzut dar, cu siguranţă, ar fi fost mai puţine victime omeneşti în timpul nazismului.
Extinderea acestui “pragmatism”, care ţine în exclusivitate de creier, de minte…în celelate domenii ale vieţii, ne face cu siguranţă mai eficienţi să ne atingem “obiectivele”, să ne realizăm “ambiţiile”, dar să şi devenim…din ce în ce mai puţin…OAMENI. Sufletul rămâne în uitare, la el… nu mai avem nevoie să apelăm în viaţa cea de toate zilele,nu este “eficient” s-o facem, nu “câştigăm” nimic.
Nu de eficientă, de pragmatism avem noi oamenii mai multă nevoie… ci de CONŞTIINŢA…
Asta nu presupune sa nu fim pragmatici sau eficienti… Va trebui sa o facem NUMAI atunci cand este cazul, in lumea tehnicii, tehnologiei, stiintelor  in general. Adica :
“SA DAM CEZARULUI… CE ESTE AL CEZARULUI…SI LUI DUMNEZEU…CE ESTE AL LUI DUMNEZEU”

Reclame
Acest articol a fost publicat în Concepte, România şi drobul de sare și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s